Comisia Europeană (CE) a adoptat vineri o lege europeană privind mass-media, noul set de norme fiind menit „să protejeze pluralismul și independența presei în UE”, se arată într-un comunicat al executivului european.
Noua legislație UE privind libertatea presei include, printre altele, garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale, dar și o protecție față de spionarea jurnaliștilor.
De asemenea, pune accentul pe independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice, precum și pe transparența proprietății mass-mediei private și a alocării publicității de stat către acestea.
Totodată, legea va crea un nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, compus din autorități naționale din domeniul mass-mediei.
„În ultimii ani am asistat la diverse forme de presiune asupra mass-mediei. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza activității sale profesionale, nicio instituție publică de mass-media nu ar trebui să fie transformată într-un canal de propagandă”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová
„Astăzi propunem, pentru prima dată, garanții comune pentru protejarea libertății și pluralismului mass-mediei în UE”, a completat ea.
Lista măsurilor:
- Protejarea independenței editoriale – Regulamentul le va impune statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii mass-media și să asigure o mai bună protecție surselor jurnalistice. În plus, furnizorii de servicii mass-media vor trebui să asigure transparența în ceea ce privește proprietatea făcând publice informațiile respective și să ia măsuri în vederea garantării independenței deciziilor editoriale individuale.
- Neutilizarea programelor spion împotriva mass-mediei – Legea privind libertatea mass-mediei include garanții solide împotriva utilizării programelor spion (spyware) împotriva mass-mediei, jurnaliștilor și familiilor acestora.
- Independența mass-mediei de stat – în țările în care există instituții publice de presă, finanțarea acordată acestora ar trebui să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Președintele și consiliul de administrație al serviciilor publice de mass-media vor trebui să fie numiți într-un mod transparent, deschis și nediscriminatoriu. Furnizorii de servicii publice de mass-media trebuie să ofere o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.
- Testarea pluralismului mass-mediei – Legea le va cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor de pe piața mass-mediei asupra pluralismului acesteia și asupra independenței editoriale. Ea impune, de asemenea, ca orice măsură legislativă, de reglementare sau administrativă luată de un stat membru și care ar putea afecta mass-media să fie justificată legal și proporțională.
- Transparența publicității de stat – Legea privind libertatea mass-mediei va stabili noi cerințe pentru alocarea publicității de stat mass-mediei, astfel încât aceasta să fie transparentă și nediscriminatorie. Legea va spori, de asemenea, transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor obținute din publicitate, în special în mediul online.
- Protejarea conținutului mediatic online – bazându-se pe Actul legislativ privind serviciile digitale, Legea privind libertatea mass-mediei include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine anumite conținuturi mass-media legale considerate a fi contrare politicilor platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru. Toate plângerile depuse de furnizorii de servicii mass-media vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către platformele respective.
- Noul drept al utilizatorului de a personaliza oferta media – Legea privind libertatea mass-mediei va introduce un drept de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe.
Legea europeană privind libertatea mass-mediei a fost anunțată de Ursula von der Leyen în discursul său de anul privind starea UE și a fost pus în dezbatere la începutul anului.
Ca să intre în vigoare, documentul adoptat de CE urmează să fie discutat de Parlamentul European și de statele membre, iar după adoptarea sa va trebui aplicat de toate cele 27 de țări.
De asemenea, propunerea CE este însoțită de o recomandare de bune practici venite de la jurnaliști, adresate conducerii redacțiilor, precum asigurarea condițiile necesare pentru crearea independentă de conținut editorial sau posibilitatea ca jurnaliștii să participe la deciziile importante pentru funcționarea organelor de presă.
Organismul de supraveghere a libertății presei
Comisia Europeană mai spune că noua legislație va facilita - fără presiuni nejustificate și ținând seama de transformarea digitală a spațiului mass-media - atât funcționarea redacțiilor publice, cât și celor private.
În acest sens, CE propune înființarea unui nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, alcătuit din autorități naționale din domeniu.
Acest organism „va promova aplicarea eficace și consecventă a cadrului legislativ al UE privind mass-media, în special prin asistarea în elaborarea orientărilor privind aspectele de reglementare a mass-mediei”.
În plus, comitetul „va fi în măsură să emită opinii cu privire la măsurile și deciziile naționale care afectează piețele mass-mediei și la concentrările de pe piețele mass-mediei”.
Comitetul va coordona și măsurile naționale de reglementare privind mass-media din afara UE care prezintă un risc pentru securitatea publică, cu scopul de a se asigura că mass-media respectivă nu eludează normele aplicabile în UE.
România - cele mai mari redacții, plătite de partide
Noua legislație propusă la nivelul UE vine în contextul în care, în România, se discută despre finanțarea presei de către partidele politice, în afara campaniilor electorale, fiind ocolită legislația audiovizuală.
Europa Liberă a arătat, începând de anul trecut, mecanismul prin care partidele politice au plătit zeci de milioane de euro pentru presă și propagandă.
De exemplu, doar în primele șapte luni din 2022, PSD și PNL și-au asigurat vizibilitate și bunăvoință cu peste 10 milioane de euro, bani care vin de la bugetul de stat.
Mai mult decât atât, plățile s-au făcut uneori prin intermediul unor agenții de publicitate, iar contractele sunt confidențiale; asta înseamnă că cititorul nu a știut dacă a citit un articol sau a văzut o știre la TV care a fost plătită de un partid.
Chestionat de mai multe ori, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că nu poate oferi informațiile despre contractele cu presa invocând tocmai acea clauză de confidențialitate, care a fost introdusă chiar de către partide.
Seria articolelor din Europa Liberă a fost continuată de Recorder, care a arătat într-o investigație publicată miercuri cum, prin două agenții de publicitate, PSD și PNL au plătit sume imense către televiziunile de știri, fără să fie clar ce cumpără partidele cu acești bani.
Joi, Consiliul Europei a cerut României să desecretizeze contractele pentru banii dați de partide presei, alături de respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO pentru proiectele de modificare a legilor Justiției.
De asemenea, în raportul privind statul de drept, publicat în luna iulie, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea privind finanțarea presei și lipsa de transparență privind patronatul instituțiilor private de presă.
CE a remarcat totodată problemele privind independența presei de stat din România, cele privind finanțarea și funcționarea Consiliului Național al Audiovizualului.
