Guvernul a intrat în linie dreaptă cu numirea judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în condițiile în care mandatul Iuliei Motoc expiră pe 17 decembrie anul acesta.
Lista inițială a fost respinsă parțial de Comitetul consultativ de experți al Comisiei Europene, motiv pentru care guvernul a aprobat în ședința de miercuri un Memorandum cu noua listă a celor trei candidați, din care va fi ales judecătorul care la reprezenta timp de 9 ani România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Lista finală va fi înaintată Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Problemele apărute cu prima listă aprobată de guvern țin de reprezentarea de gen și de respingerea unuia dintre candidați pe motiv de competență profesională.
De ce s-a trezit Ministerul Justiției cu lista refuzată
Lista propusă de guvern cuprindea numele judecătorilor Sebastian Rădulețu, Bogdan Iancu și Răzvan Horațiu Radu, iar ca supleanți Claudia Jderu și Mihaela Tofan.
Obiecțiile aduse de Comitetul consultativ de experți sunt legate de lipsa unei femei pe listă, aspect obligatoriu, dar de care ministrul Cătălin Predoiu nu a ținut cont.
De altfel, în expunerea de motive a Memorandumului aflat azi pe masa guvernului, ministrul admite că argumentele aduse de executiv nu au convins Comitetul consultativ, în sensul că nu există o „circumstanță excepțională” care să justifice prezentarea unei liste exclusiv de sex masculin.
Pentru a demonstra această circumstanță excepțională, guvernul trebuia să arate că „a luat toate măsurile necesare și corespunzătoare pentru a se asigura că lista conține candidați de ambele sexe, care îndeplinesc criteriile din art. 21 din Convenție”, ceea ce nu a reușit.
Așadar, soluția găsită, sugerată chiar de Comitet, a fost alegerea unei femei din lista de rezervă, în speță judecătoarea Caludia Jderu.
Cealaltă problemă constă în respingerea de către Comitetul consultativ de experți a lui Bogdan Iancu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Motivele țin de lipsa experienței profesionale necesară pentru a fi considerat „un jurisconsult de competență recunoscută” (potrivit celui de-al patrulea Raport de Activitate, paragrafele 49-53), dar a mai fost invocat și faptul că acesta nu deține calitatea de profesor universitar, ci doar de profesor asociat, iar lista publicațiilor și experiența acestuia în domeniul drepturilor omului sunt limitate.
Așa că lista finală aprobată de guvern în ședința de miercuri conține numele judecătorilor Sebastian Rădulețu, Răzvan Horațiu Radu și Claudia Jderu.
Cine sunt cei trei judecători rămași în cursă
Sebastian Rădulețu
Fost consilier al actualului ministru al Justiției Cătălin Predoiu în perioada iulie-decembrie 2008, Sebastian Rădulețu este conferențiar la Facultatea de Drept și Științe Administrative din Craiova și este trimisul României la Comisia de la Veneția în calitate de supleant.
Rădulețu a fost membru al UNPR, partid al cărui lider a fost controversatul general Gabriel Oprea, din care a plecat odată cu Antonie Solomon, fost primar al Craiovei. În relații bune cu acesta, presa a scris că l-a reprezentat ca avocat în dosarul de corupție în care Solomon a fost condamant la trei ani cu executare și că a fost prezentat în 2011 drept nașul de cununie al fiului lui Antonie Solomon.
Sebastian Rădulețu a fost pe listele UNPR pentru alegerile locale din 2012, dar nu a fost ales. Planul lui Antonie Solomon era să-l vadă pe Rădulețu senator de Craiova. „Garantez că avocatul Sebastian Rădulețu va fi senator de Craiova”, declara Solomon într-o conferință de presă din 2012.
Conform CV-ului, Sebastian Rădulețu este conferențiar la Facultatea de Drept și Științe Administrative din Craiova, unde și-a realizat studiile între 1993 și 1997. În paralel cu studiile din drept acesta a urmat între 1994 și 1998 și cursurile Facultății de Litere și Istorie de la aceeași Universitate. Din 1997 își începe studiile doctorale în drept, iar în iunie 2000 își susține public lucrarea „Dreptul la proprietate ca drept fundamental”. În 2012 urmează un masterat la Universitatea Oxford din Marea Britanie în „International Human Rights Law”.
Răzvan-Horaţiu Radu
Este magistrat de carieră şi a fost numit în ianuarie 2013 agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, fiind demis în 2018 după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea și cu fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov.
Dragnea și Vâlcov l-au atacat deschis pe fostul agent guvernamental la CJUE, în 2018, pentru că acesta nu le-a dat aviz pentru acte normative care încălcau legislația europeană, potrivit Digi 24.
„Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte. Nu ştiu ce va face ministrul respectiv cu el. Noi nu mai vrem să ne păcălim cu noţiunea de coincidenţă. (...) Dacă este o reţea, te duci cu gândul la celebrul stat paralel, căci nu se poate, undeva trebuie să există o coordonare. Şi prin judeţe există starea asta. Şi în SUA s-a vorbit de deep state, Trump a ieşit să spună”, spunea Liviu Dragnea, în mai 2018.
La câteva zile după această declarație, Horațiu Radu a fost demis din funcție de Viorica Dăncilă.
Horațiu Radu a fost detașat de CSM ca adjunct al procurorului general Gabriela Scutea, pentru o perioadă de trei ani, începând din februarie 2021, la solicitarea ministrului Justiției de la acea vreme, Stelian Ion. Delegarea a încetat în februarie 2022 la cererea la lui Horațiu Radu.
Magistratul s-a înscris în aceeași lună în cursa pentru funcția de procuror general, dar a pierdut în fața Gabrielei Scutea.
Horațiu Radu a fost singurul candidat din lista guvernului pentru CEDO care a primit aviz negativ în parlament, dar asta după ce votul a fost reluat, la cererea președintei Comisiei Juridice din Camera Deputaților, controversata avocată Laura Vicol, inițial avizul fiind pozitiv. Oricum, avizul este unul consultativ.
În februarie 2022, postul România TV, controlat de fugarul Sebastian Ghiță, a difuzat imagini cu Horațiu Radu, adjunctul procurorului general, cu judecătorul Răzvan Păştilă şi cu jurnaliştii Alex Costache şi Cosmin Savu, aflați la un eveniment privat. Imaginile au fost preluate de televiziuni și site-uri ai căror patroni sunt în conflict cu legea, așa cum a arătat Europa Liberă.
Urmărirea ziariștilor a avut loc în contextul numirilor procurorilor-șefi la Parchetul General și DIICOT, prezentate de trusturile media amintite drept o „conspirație”, iar întâlnirea jurnaliști-megistrați de la barul „Lokal” ca fiind dovada acesteia. Ziariștii Alex Costache și Cosmin Savu au fost critici față de numirea Giorgianei Hosu la conducerea DIICOT și a Gabrielei Scutea la cea a Parchetului General.
Despre Giorghiana Hosu, Europa Liberă, sub semnătura lui Virgil Burlă, a publicat o serie de dezvăluiri. Aceasta a fost nevoită să-și prezinte demisia din funcție după ce soțul său a fost condamnat cu suspendare pentru corupție.
Ulterior filajului jurnaliștilor și procurorilor, Gabriela Scutea a încercat să ia dosarul de la Parchetul Militar și să-l aducă la Parchetul General.
Claudia Jderu
Claudia Jderu este judecătoarea care le-a condamnat la 8 ani, respectiv 5 ani de detenţie, pe Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Ulterior, Udrea a blestemat-o pe judecătoarea Jderu. Magistratul a făcut parte şi din completul care l-a trimis după gratii pe Viorel Hrebenciuc, condamnat la 3 ani de detenţie în dosarul Giga TV.
Potrivit CV-ului, Claudia JDERU a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 2000 şi Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2003.
În perioada iulie 2004 – martie 2009 a ocupat funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, Secţia Penală iar din aprilie 2009 pe cea de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Penală.
Începând din luna 2006 este formator colaborator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, Departamentul de formare continuă la disciplinele „Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului” şi „Drept penal şi drept procesual penal” iar din septembrie 2011 este formator colaborator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, Departamentul de formare iniţială la disciplina „Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
