Turul doi al alegerilor din Brazilia va avea loc pe 30 Octombrie. Milioane de oameni vor trebui să aleagă între candidatul de extremă dreaptă Jair Bolsonaro și oponentul său de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva. Deși ambii candidați au fost implicați în controverse care au atras atenția presei în trecut, mulți sunt de părere că eșecul lui Bolsonaro în ceea ce privește gestionarea pandemiei îi va pecetlui soarta.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Oxford, aceste alegeri vor fi cele mai importante pentru soarta Pădurii Amazoniene. 60% din suprafața totală a Amazonului se află în Brazilia. Activiștii de mediu au atras atenția asupra faptului că nivelul defrișării a crescut semnificativ odată ce Bolsonaro a devenit președinte. În 2019, suprafața defrișată a atins 10.000 de kilometri pătrați iar în 2021, suprafața defrișată s-a extins la mai bine de 13.000 de kilometri pătrați. Un posibil al doilea termen pentru politicianul de extremă dreaptă ar putea însemna un dezastru ecologic.
Defrișarea în timpul mandatului lui Bolsonaro
Mandatul prezidențial al lui Jair Bolsonaro durează de puțin sub patru ani, timp în care a reușit să decimeze Pădurea Amazoniană, spre marea groază a cetățenilor țării dar și a comunității internaționale.
Organizațiile pentru protecția mediului au tras mai multe semnale de alarmă în ceea ce privește abuzurile președintelui. Presa internațională a adus, de asemenea, în atenția publicului nivelul crescut al defrișării. Activiștii de mediu din Brazilia s-au arătat și ei îngroziți, desemnându-l pe fostul militar drept responsabil pentru faptul că Brazilia a devenit „cel mai mare inamic al mediului”.
Potrivit Institutului Național pentru Cercetare Aerospațială al Braziliei (INPE), între anii 2003-2011, defrișarea începuse să scadă. Sub mandatului fostului președinte, Lula, suprafața defrișată scăzuse de la 28.000 de kilometri pătrați, la 4.600. Însă începând cu 2019, nivelul defrișării a început să crească exponențial, odată cu alegerea lui Bolsonaro în funcție.
Odată ajuns în funcție, Bolsonaro a reușit să compromită mai multe mecanisme instituționale care protejau până în acel moment pădurea. Administrația lui a gestionat cât se poate de slab sectorul mediului, abandonând mai multe legislații privind protecția mediului, tăind bugetul alocat acestui sector cu 24% și înlocuind consilieri ai mediului cu ofițeri militari.
În plus, INPE arată că, în luna septembrie 2022, nivelul defrișării a atins noi cote. În doar o lună, 1.455 de kilometri pătrați au fost tăiați, o creștere de 48% față de anul trecut. Suprafața tăiată reprezintă de cinci ori mărimea Bucureștiului.
Cum a manipulat Bolsonaro mecanismele instituționale
Măsurile abuzive ale lui Bolsonaro au început din august 2019, când președintele l-a concediat pe directorul INPE. După Ricardo Magnus Osório Galvão au urmat și alți angajați ai angențiilor pentru protecția mediului, cum ar fi Institutul de Mediu și Resurse Naturale Regenerabile (IBAMA) și Institutul Chico Mendes (ICMBio).
S-a observat și o scădere a numărului de amenzi date pentru defrișarea ilegală. Nivelul acestora a scăzut cu 34% în primele cinci luni ale mandatului lui Bolsonaro. Împreună cu amenzile, a scăzut și volumul de lemn confiscat de către autorități. Pe când în 2018 IBAMA confiscase 25.000 de metri cub de lemn tăiat ilegal, în primele patru luni ale lui 2019 au reușit să depisteze doar 40.
Amenzile și inspecțiile sunt două uneltele care le stau la îndemână instituțiilor mediului. Însă Bolsonaro a modificat legea, astfel încât IBAMA să trebuiască să anunțe din timp locația și ora inspecțiilor forestiere, lucru care a compromis aceste două mecanisme.
Alt mod prin care Bolsonaro a slăbit mecanismul instituțional a fost numirea lui Ricardo Salles, poreclit „The Terminator” de către activiști, în funcția de minister al mediului. Odată ajuns în funcție, acesta a concediat 21 din 27 de inspectori din cadrul IBAMA.
Scepticismul când vine vorba de protecția mediului a caracterizat mandatul lui Bolsonaro. Actualul președinte a susținut în trecut că imaginile prin satelit ale INPE ar fi false. Când comunitatea internațională și-a exprimat grijile față de creșterea nivelului de defrișare, Bolsonaro a declarat că pădurea aparține Braziliei și că aceasta s-ar fi transformat de mult într-un deșert dacă acuzațiile ar fi adevărate.
Exploatarea industriei miniere a devenit și aceasta o problemă cât timp a fost Bolsonaro președinte. O organizație a indigenilor din Brazilia a acuzat guvernul lui Bolsonaro de genocid în fața Curții Penale Internaționale (International Criminal Court, ICC). Organizația a susținut, la Haga, că mineritul și defrișarea ilegală au avut consecințe dezastroase pentru populația indigenă.
Poate câștiga Bolsonaro alegerile?
La momentul de față, Bolsonaro ar putea fi considerat un paria electoral. Șansele lui de a câștiga un al doilea mandat nu sunt însă inexistențe iar experții își fac griji că, în cazul unei înfrângeri, Bolsonaro ar putea încerca să falsifice votul.
Oponentul său, Lula, a fost președintele Braziliei între 2003 și 2011, timp în care a devenit cunoscut pentru politicile de mediu care au redus defrișarea cu peste 80%. Deși este candidatul preferat în cursa împotriva lui Bolsonaro, este văzut drept o figură controversată datorită acuzațiilor de corupție. Lula a petrecut 580 de zile în închisoare dintr-o sentință de 12 ani. A fost eliberat după o decizie a curții supreme din Brazilia.
În prezent, Lula conduce în sondaje (undeva la 45%). În primul tur a obținut 48.3% din vot, în timp ce Bolsonaro a obținut 43.3%. Rezultatul i-a surprins pe experți, care nu se așteptau ca cel din urmă să obțină un procent atât de mare.
După primului tur, Bolsonaro a declarat că „unele schimbări pot fi în mai rău”, cauzând temeri că președintele nu va accepta o înfrângere. Bolsonaro arată cu degetul către frauda electorală. Comentariile experților sugerează că, în cazul în care Lula va câștiga alegerile, Bolsonaro ar putea apela la violență, într-un acces de furie cum am văzut în cazul fostului președinte american Donald Trump.
