Pe parcursul celor 28 de ani de guvernare represivă a lui Aleksandr Lukașenko, oamenii din Belarus care îi contestă autoritatea, îl disprețuiesc sau pur și simplu doresc să critice o anumită măsură politică s-au simțit relativ în siguranță exprimându-și opiniile în interiorul locuințelor lor.
Experții în domeniul juridic și digital spun, însă, că ar trebui să se gândească de două ori, mai ales dacă folosesc aplicații de urmărire GPS, aplicații online de dating sau asistenți de căutare vocală, precum Alisa, un produs al companiei de internet Yandex, cu sediul în Rusia.
Săptămâna trecută, Lukașenko a semnat un decret prin care le cere operatorilor de telecomunicații și proprietarilor de site-uri web să se conecteze la un nou sistem digital conceput de stat ce ar permite KGB-ului (serviciile de securitate din Belarus) să supravegheze aproape orice activitate online.
Decretul pune în aplicare o lege adoptată anul trecut care acordă agențiilor de securitate ale Belarusului puteri nelimitate de urmărire a amprentelor digitale ale cetățenilor, inclusiv cele lăsate de dispozitivele inteligente pentru casă. Legea, însă, nu prevedea niciun mecanism de implementare a măsurilor anunțate.
„Dacă înainte supravegherea prin intermediul resurselor și bazelor de date de pe internet părea o amenințare potențială, acum este clar cum o vor pune în practică”, au precizat Netobservatory și Za BYnet, două agenții care monitorizează libertatea spațiului online în Belarus, într-o cercetare publicată în cooperare cu organizația de asistență juridică LegalHub.
Intruziunea statului în mediul online nu va intra în vigoare imediat, deoarece sistemul nu este încă complet, iar companiile vor avea nevoie de timp și bani pentru a-l instala, au precizat experții juridici și digitali.
În teorie, puterea de a accesa amprenta online a unui cetățean poate fi întreprinsă doar ca parte a unei investigații active, dar nu există nimeni care să supravegheze acțiunile serviciilor de securitate, au avertizat experții.
În combinație cu legea din 2021, noul decret permite KGB-ului să acceseze informațiile pe care furnizorii de internet, site-urile și bazele de date le stochează despre persoane - de la paginile pe care le vizitează și mesajele pe care le postează pe diferite forumuri până la activitățile lor bancare din spațiul online, de pe aplicațiile de dating și altele.
Site-urile web și serviciile online stochează adesea date timp de ani de zile, iar decretul nu împiedică agențiile de securitate ale statului să caute informații înainte de intrarea sa în vigoare.
Decretul este cea mai recentă măsură de reprimare a libertății și a drepturilor omului inițiată de Lukașenko de când zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în semn de protest față de alegerile prezidențiale din august 2020, în urma cărora Aleksandr Lukașenko a fost ales a șasea oară în funcția de președinte al Belarusului. Occidentul și locuitorii Belarusului susțin că alegerile au fost fraudate.
Legi stricte, represiune violentă
Guvernul lui Lukașenko a reprimat în mod violent demonstrațiile și a început să adopte legi stricte în încercarea de a elimina capacitatea de organizare a protestatarilor și dorința lor de a rezista.
Regimul de la Minsk a luat în vizor Telegram, aplicația de socializare care a jucat un rol crucial în a ajuta cetățenii să comunice, să disemineze informații și să organizeze activități precum protestele care au avut loc în august 2020. Autoritățile au reținut administratorii canalelor Telegram ale opoziției și i-au amenințat pe cei care s-au abonat la acestea.
Decretul din 18 octombrie nu definește în mod specific tipul de site-uri web, servicii de internet și baze de date care trebuie să se conecteze la sistemul de supraveghere, ceea ce le oferă serviciilor de securitate din Belarus discreție totală.
De asemenea, legea nu specifică în mod clar dacă noile măsuri vor viza doar companiile naționale, ceea ce le oferă autorităților șansa să pună presiune asupra site-urilor web străine.
În nota de cercetare realizată de Netobservatory, Za BYnet și LegalHub, experții sugerează că serviciile KGB din Belarus ar putea viza mai întâi cei mai mari jucători din sfera online, inclusiv Google, Yandex, Facebook, VK, Instagram, Twitter, TikTok, YouTube și Telegram.
Este foarte puțin probabil, însă, ca societățile comerciale străine să cedeze în fața cererilor Minskullui, după ce au rezistat unor presiuni similare în Rusia, o piață mult mai mare și mai profitabilă decât cea din Belarus. Nota precizează că site-urile și serviciile online care refuză să coopereze cu Guvernul lui Lukașenko ar putea fi interzise pe piața din Belarus.
Cetățenii belaruși nu vor ști ce site-uri web sunt conectate la sistemul de supraveghere, ceea ce i-ar putea determina pe mulți să evite orice site web sau serviciu online despre care cred că va fi vizat de stat.
Belarușii s-au dezabonat în masă de la canalele Telegram pe care statul le considera „extremiste” de teama arestării.
În nota celor trei grupuri de experți se precizează că dispozitivele conectate la sistemele „smart home” ar putea fi de interes pentru KGB. Dispozitivele folosite pentru siguranța locuinței, încălzirea și conservarea energiei pot conține o multitudine de informații despre o persoană, cum ar fi locația acesteia.
Datele stocate de asistenții vocali inteligenți care înregistrează conversațiile ar putea fi accesate de KGB, au declarat experții.
Articol cris de Todd Prince pe baza unui reportaj realizat de serviciul belarus al Europei Libere. Traducere și adaptare de Sorin Dojan.
