Putin a transmis că nu regretă invadarea Ucrainei și a acuzat Occidentul că joacă un joc geopolitic „periculos, însângerat și murdar”, care cauzează haos în întreagă lume.
„Perioada istorică în care Occidentul a dominat în mod nemijlocit afacerile mondiale se apropie de sfârșit”, a declarat în mod triumfalist Vladimir Putin. El a adăugat că lumea a ajuns, astfel, la o „frontieră istorică” ce marchează, de altfel, cel mai periculos deceniu de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Liderul de la Kremlin a negat posibilitatea ca Rusia să folosească o armă nucleară în războiul din Ucraina și a readus în discuție afirmațiile false potrivit cărora Kievul pregătește o armă murdară împotriva soldaților ruși, în prezent aflați pe teritoriile din sudul și estul Ucrainei.
„Nu avem nevoie de asta. Nu ar avea niciun sens să facem așa ceva”, Putin a încercat să-i convingă pe cei adunați la evenimentul care are loc zilele astea la Moscova.
Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2024, declanșând cea mai mare confruntare cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba, din anii ’60. Ce a urmat după a fost răspunsul coordonat al statelor din Occident, care au trimis ajutor militar și umanitar Ucrainei și au adoptat în paralel mai multe runde de sancțiuni împotriva Moscovei.
„S-a ajuns la o situație absurdă, când orice punct de vedere alternativ este declarat propagandă subversivă și o amenințare la adresa democrației, indiferent de ce se întâmplă în Rusia. E numai vina Kremlinului”, a transmis Putin.
Ce semnifică discursul lui Putin de la Valdai
Într-un fel, discursul liderului Rusiei nu se distinge față de celelalte discursuri ale sale, în general lungi și încărcate de semnificații ideologice. Diferența o face, însă, locul unde acesta are loc - în cadrul unei conferințe internaționale, la care participă 111 experți, politicieni, diplomați și economiști din 41 de țări, printre care Brazilia și China.
Citându-l pe Soljenițîn, Putin a acuzat Vestul că e în mod deschis rasist față de celelalte țări din lume și a condamnat ura Occidentului față de ruși.
„Fobia față de americani, de englezi, de francezi sau germani este la fel de rea precum rusofobia”, a transmis Putin în încercarea sa de a găsi o cauză comună cu ceilalți participanți la eveniment.
O altă diferență o face entuziasmul lui Putin ca Rusia să contribuie la crearea unei lumi multipolare, unde recunoașterea diversității politice, economice și culturale să joace un rol important în relațiile interstatale. Însă pierderile de pe front ale Rusiei și dificultățile economice ale Kremlinului pun la îndoială capacitatea Moscovei de a contribui la o asemenea misiune.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, valoarea PIB-ului Rusiei va scădea cu 11,2% în 2022, cea mai mare scădere înregistrată în țară de la prăbușirea Uniunii Sovietice până în prezent. Importurile și exporturile dinspre Rusia se află și ele pe lista sancțiunilor, experții estimând scăderea capacității de import a Moscovei cu 35,2%.
Liderul de la Kremlin a încercat să le dea asigurări celor adunați în fața sa că economia Rusiei a trecut de „momentul de vârf” al impactului sancțiunilor. El a afirmat încrezător că încercările liderilor din Occident de a îngenunchea din punct de vedere economic Kremlinul au eșuat.
„De aceea sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, atât noile centre ale puterii într-o lume multipolară, cât și Occidentul, vor trebui să se angajeze într-un dialog ca de la egal la egal despre viitorul nostru comun. Și cu cât mai repede se va întâmpla acest lucru, cu atât mai bine”, a punctat liderul rus în discursul său.