„Deșeurile au ars toată vara”, precizează pentru Europa Liberă fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.
În perioada de toamnă se ardeau, în mod tradițional, deșeuri în gospodăriile în care se făcea curat la sfârșitul recoltei și în pregătirea postului de Crăciun. Multe gospodării nu mai duc același trai tradițional, însă practica a rămas.
A devenit o scuză pentru debarasarea ilegală a unor cantități mari de deșeuri nu doar din curțile oamenilor, dar și în firme mai mari care participă la acest fenomen în speranța că nu le vor fi remarcate arderile.
Informațiile publice cu privire la acest fenomen sunt puține. Europa Liberă a contactat Garda Națională de Mediu pentru a obține date privind numărul de arderi sesizate și amenzile acordate.
Potrivit Gărzii Naționale de Mediu, în luna octombrie s-au înregistrat în țară doar 39 de sesizări cu privire la arderile ilegale de deșeuri, care au rezultat în șapte amenzi și trei sesizări penale înaintate împotriva persoanelor juridice.
Potrivit fostului șef al Gărzii de Mediu, în aceste săptămâni au loc fenomene meteorologice care amplifică impactul emisiilor din aceste arderi.
„Intrăm în perioada de inversiuni termice. Orașele sunt insule de căldură, formează un vârtej care se înalță deasupra orașului și atrage aer nou din jurul orașului. Cel mai adesea, acesta este aer toxic generat și de arderile ilegale de deșeuri”, remarcă Berceanu.
„Arderile de deșeuri în afara cadrului legal sunt infracțiuni. Cu toate astea, sunt primării care ard deșeurile, le duc în gropi neconforme și le dau foc pentru a le face dispărute. Clar, vom avea puseuri de toxicitate în aer în momentul în care se vor suprapune cu modelul de inversiune termică”, explică el.
Semnele unei ierni mai toxice decât înainte
Fenomenul arderilor neconforme s-a agravat în acest an din pricina creșterii prețului la electricitate și al combustibililor. Peste 3 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc sau cu produse derivate din lemn, iar mulți dintre aceștia s-ar putea să ardă alte lucruri dacă nu își vor mai permite lemnul.
Oamenii ajung să ardă în sobe „lucruri nefirești precum bucăți de plastic sau de cauciuc, care compromit calitatea aerului, din cauza prețului foarte mare la combustibilii solizi precum lemn și cărbune”, potrivit fostului șef al Gărzii de Mediu. Chiar dacă arderea lemnului este nocivă pentru mediu și sănătate, arderea plasticelor este de cel puțin o mie de ori mai periculoasă.
Autoritățile nu depun eforturi suficiente pentru a-i descuraja pe cei care ar arde deșeuri aleatorii să se încălzească din surse conforme, consideră fostul șef al Gărzii de Mediu.
Conform Gărzii de Mediu, autoritățile nu au sesizat în urma inspecțiilor și controalelor desfășurate că populația ar arde deșeuri pentru încălzire.
Chiar dacă guvernul a pus un plafon la prețul lemnului de foc, invocând nevoie menținerii unui preț gestionabil și a ajuta populația să se încălzească în această iarnă, acest preț este cu mult peste prețul cu care vinde Romsilva lemnul.
Incendierea deșeurilor este interzisă și pedepsită, potrivit legii 211/2011. În aprilie acest an, s-a adoptat și o Ordonanță de urgență care a încercat să prevină episoadele repetate de incendieri ale deșeurilor. Incendierea și abandonarea deșeurilor au devenit pedepsibile cu închisoarea și amenzile au crescut. Arderile, însă, continuă.
„Autoritățile nu intervin suficient. Din 3.200 de unități teritoriale, aproape 800 n-au niciun contract pentru deșeuri. E clar că în acele comune, deșeurile vor fi aruncate și arse”, atrage atenția Octavian Berceanu.
De exemplu, în septembrie Garda de Mediu a intervenit în jud. Călărași unde s-au găsit peste 30 de tone de deșeuri abandonate pe un teren al primăriei din Sărulești-Gară.
O sursă importantă a poluării din București provine din satul ilfovean Sintești. În ultimii ani, acolo au apărut rețele infracționale ce topesc deșeurile prin incendieri.
Afacerea ilegală este susținută și de firme care preferă să încheie contracte cu rețelele din Sintești decât să suporte costurile triple ale reciclării. 120 de firme de tratare a deșeurilor sunt în Sintești, la o populație de sub 3.000 de locuitori.
Chiar și în localitățile în care deșeurile se elimină corespunzător, este greșită masa care se elimină, potrivit lui Octavian Berceanu. România nu ține pasul cu alte țări europene, în care colectarea se face selectiv și majoritatea deșeurilor se reciclează.
Octavian Berceanu precizează că într-un oraș din Germania cu al cărui primar tocmai se întâlnise, doar 10% din deșeuri se aruncă pe groapă. Restul se reciclează.
Prin comparație, în România se aruncă în jur de 85%. România duce lipsă de un sistem robust pentru selectare, prelucrare și reutilizare a materialelor reciclabile. Se aruncă, așadar, sute de tone de plastic sau hârtie care ar fi putut fi recirculate. Fără altă soluție, acele materiale sunt de obicei îngropate, uneori arse.
Pericolul asupra sănătății
„În funcție de ceea ce se arde, compoziția fumului diferă. Indiferent ce conțin deșeurile, acele particule care ajung în plămâni nu sunt inofensive. Pentru cei care sunt sensibili, avem reacții alergice - tuse, senzația de sufocare, chiar acutizarea unor boli. Un pacient cu boală pulmonară cronică obstructivă (BPOC) va ajunge în camera de gardă cu acutizare și va necesita o creștere a dozei de medicamente. Acest lucru crește și costurile asupra serviciilor de sănătate”, explică pentru Europa Liberă Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumofiziologie „Marius Nasta” din București.
Există numeroase măsuri de protecție a mediului care vin de la nivel european. Printre acestea se află Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, prin care se eliberează un număr limitat de certificate, fiecare corespunzând unei tone de CO2 sau echivalentul în alt gaz care pot fi produse. Producătorii de emisii, de exemplu industria grea sau transportul, cumpără un număr de certificate care să le permită producerea de emisii. Astfel, se restricționează la nivel central cantitatea de emisii produsă în UE.
Ori arderile ilegale nu doar că nu se conformează cu legile naționale, dar sunt complet interzise la nivel european pentru că nu se conformează cu cantitatea permisă de emisii.
Măsurile impuse ori sugerate la nivel european necesită, însă, și existența unor strategii naționale care să reglementeze emisiile de carbon în fiecare stat membru. România duce lipsă de inițiativă și implementare în acest domeniu, iar efectele acestei nepăsări sunt letale.
„Autoritățile din România n-au făcut niciun demers încât să coreleze sursele de poluare cu efectele asupra sănătății. Nu avem niciun studiu. Mergem ca orbii, luăm decizii aleatorii fără strategii”, punctează fostul șef al Gărzii de Mediu.
În decembrie 2021, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.
Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană dar spre deosebire de orașe precum Cracovia, Milano sau Vidin, nici nu se află într-o vale în care să se strângă fumul, nici nu are industrie grea. Mai poluate sunt capitalele din țări non-UE, unde regulamentele cu privire la mediu nu sunt la fel de stricte.
În București, în 2020 și 2021, s-au înregistrat în medie 15 micrograme de particule poluante pe metru cub de aer, nivel despre care aplicația Airly explică că indică o calitate proastă a aerului.
România este una din șase țări europene care întrec media europeană cu privire la cantitatea de particule fine, conform raportului asupra calității aerului din 2020.
Aceste particule fine, mai mici de 2,5 microni, sunt cele care îngreunează vizibilitatea și dau cerului un aspect cețos. Ele provin din șantiere sau chiar din focuri precum cele de deșeuri sau cauciucuri. Unele se formează ca rezultat al reacțiilor chimice din aer, derivate din particulele toxice emise de mașini sau din industrie.
Aceste particule pot fi inhalate ușor și ajung chiar și în plămâni. Acolo pot irita căile respiratorii, provocând tuse, bronșită, agravarea astmului, în cazuri extreme reducând capacitatea de funcționare a plămânilor. Persoanele cu afecțiuni respiratorii sau circulatorii pot fi afectați letal de poluare.
„Se cumulează un număr de afecțiuni în aceeași persoană, poluarea nu induce numai afecțiuni respiratorii. Sigur, primul afectat este plămânul, dar din plămâni s-a dovedit că aceste particule poluante traversează vasele de sânge, ajung în sânge și se fixează în vase. Aici avem riscuri de boli cerebro-vasculare, riscul de infarct, riscul de a avea o patologie vasculară greu de combătut prin tablete. Toate acestea pot avea repercursiuni asupra funcționalității organelor”, precizează Dr. Beatrice Mahler.
„Din păcate, e o patologie diversă și nu putem pune degetul, să spunem BPOC este atâta de la fumat și atâta de la poluare. Sunt date statistice din alte țări care ne evidențiază această corelație între nivelul crescut de poluanți și numărul de pacienți”, conform medicului.
Ea adaugă că echipa sa lucrează în momentul de față la un studiu despre substratul chimic ci nu bacterian sau viral al problemelor pentru care ajung, mai ales în anotimpul rece, din ce în ce mai multe persoane la camera de gardă cu acutizări ale afecțiunilor existente.
„Eu merg pe concluzia medicilor, care au spus că în București-Ilfov poluarea reduce viața cu 6-8 ani. Sunt niște costuri enorme. La nivel european, Bucureștiul are cele mai mari pierderi de sănătate și productivitate a muncii din cauza poluării. Nu există nimic similar. Pierdem din PIB miliarde de euro din cauza problemelor de sănătate cauzată de poluare, bani pe care îi dăm pe medicamente, îi pierdem prin lipsa de productivitate a muncii, prin îmbolnăvirea copiilor și moartea prematură a oamenilor”, spune fostul șef al Gărzii de Mediu despre impactul poluării.
În 2019, 364 de mii de europeni și-au pierdut viața din cauza poluării aerului, conform Agenției Europene de Mediu, echivalentul unui oraș de mărimea Clujului. Reducerea poluării are efecte tangibile: agenția menționează că îmbunătățirea calității aerului a prevenit 60.000 de morți în 2018, spre deosebire de nivelele din 2009.
