Linkuri accesibilitate

Cât ajută plafonul de 500 de lei la achiziția lemnului de foc? Romsilva vinde mai ieftin către populație


Românii care se încălzesc cu lemne, în zone neracordate la gaze naturale, ar putea beneficia de un ajutor de la stat pe metru cub de lemn, dacă acesta este achiziţionat cu factură. De cele mai multe ori oamenii îşi procură însă lemnul de foc de la intermediari, fără factură.

Plafonarea preţului lemnelor de foc vândute de Romsilva populaţiei, la 500 de lei pe metru cub, riscă să aibă un efect scăzut în sprijinirea românilor dependenţi de lemne pentru încălzire. Prețul cu care vinde Romsilva metrul cub de lemn de foc este sub această valoare.

Pe modelul plafonării preţului gazelor naturale, Guvernul caută soluţii pentru subvenţii sau plafonări şi pentru lemnele de foc folosite de aproximativ jumătate din populaţia României pentru încălzire.

Coaliția de guvernare a discutat, luni seara, despre un plafon de 500 de lei pe metrul cub de lemn pentru foc, susțin surse din PNL și PSD. Ministrul Mediului a primit misiunea să vină cu varianta tehnică finală pentru a se vedea cum se aplică această plafonare și cine beneficiază de ea.

„UDMR și PNL au susținut ideea plafonării la 500 de lei. Ministrul nu a spus explicit dacă în sumă intră și tăierea și transportul lemnelor sau doar ce vinde Romsilva. Trebuie să vină cu o analiză tehnică în Coaliție. PSD dorea o altă schemă de ajutor, în special pentru persoanele vulnerabile", au spus surse participante la ședința de luni seara.

În variantele aflate în lucru, plafonarea s-a impune și Romsilva, dar și privaților care vând lemn. O altă plafonare vizează și vânzarea peleților la un preț fix pe tonă, sub prețul pieței.

Ministrul Mediului anunța în urmă cu trei săptămâni o altă variantă de lucru: o subvenție de 150 de lei pentru fiecare metru cub de lemn de foc cumpărat cu factură, dar nu mai mult de cinci metri cubi. Ideea a fost abandonată.

Aproximativ 3 milioane de gospodării ar fi dependente de încălzirea cu lemne de foc, potrivit ministrului mediului, Tánczos Barna.

Romsilva estimează vânzarea a două milioane de metri cubi de lemn de foc către populație în acest an. Până în prezent, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a vândut direct către populație 1.2 milioane metri cubi lemn pentru încălzirea locuințelor, cu 362.399 metri cubi mai mult decât în perioada precedentă a anului trecut, se arată într-un răspuns pentru Europa Liberă.

Prețul mediu a fost de 222 lei pe un metru cub, fără TVA. Surse din piață precizează că un preț de 600 - 700 de lei pe metrul cub de lemn se poate atinge doar în anumite zone, dacă include și tăierea și transportul lemnelor.

De la subvenție de 150 de lei la plafonare

Prima variantă luată în calcul de Guvern a fost cea a acordării unei subvenţii de 150 de lei / metru cub de lemn de foc, în limita a 5 metri cubi (mc), achiziţionaţi cu factură.

La aproape o lună de la vehicularea acelei măsuri, Coaliţia de guvernare a căzut de acord asupra altei soluţii: plafonarea la 500 de lei / metru cub (mc) a preţului practicat de Regia Pădurilor Romsilva pentru lemnul de foc vândut populaţiei.

Soluția a fost discutată în şedinţa de luni şi vine la pachet cu interzicerea exporturilor de lemn, au declarat surse politice din conducerea Coaliției pentru Europa Liberă.

Înlocuirea subvenţiei de 150 de lei / mc cu varianta plafonării e determinată de faptul că prima măsură ar fi fost imposibil de aplicat, în opinia specialiştilor silvici. Asta pentru că ar fi presupus proceduri contabile pentru fiecare metru cub de lemn recoltat, susţin aceştia.

Traseul lemnului, din pădure până în casa omului de rând este adeseori sinuos, în ciuda legislației silvice riguroase.
Traseul lemnului, din pădure până în casa omului de rând este adeseori sinuos, în ciuda legislației silvice riguroase.

Pe de altă parte, plafonarea la 500 de lei a preţului lemnului vândut de Romsilva riscă să sprijine infim locuitorii comunelor dependente de încălzirea pe lemne.

Românii îşi pot procura lemne de foc de la Ocoalele Silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, de la firme care au avut drept de exploatare în pădurile Romsilva după participarea la o licitație, ori de la proprietarii privaţi, dacă aceştia deţin toate avizele şi documentele necesare.

În fapt, cei care nu dețin păduri ajung să cumpere adeseori lemne de la cei care le transportă până la poarta lor, fie că sunt proprietari de pădure, firme de exploatare a lemnului sau intermediari, fără să mai solicite cineva documente fiscale, după cum reiese dintr-un reportaj realizat de Europa Liberă într-o comună din județul Cluj neracordată la gaz.

Cu cât vând Ocoalele Silvice lemnul de foc către populație

Varianta cea mai sigură din punct de vedere al legalității este cea a achiziției de la Ocoalele Silvice, dar, pe de o parte cantitatea comercializată de acestea e limitată, iar pe de altă acestea predau adeseori lemnul în regim de drum forestier.

Cetățeanul este cel care trebuie să îl preia de la marginea pădurii și să își asigure ori să plătească tăiere în bucăți și transportul.

Prețurile practicate de Ocoalele Silvice sar rareori de 500 de lei / metrul cub, dar implică costuri suplimentare, care nu vor fi acoperite de plafonarea de preț prevăzută de Guvern.
Prețurile practicate de Ocoalele Silvice sar rareori de 500 de lei / metrul cub, dar implică costuri suplimentare, care nu vor fi acoperite de plafonarea de preț prevăzută de Guvern.

În acest moment, majoritatea covârşitoare a Ocoalelor Silvice din judeţele României vând lemnul la preţuri sub 500 de lei / metru cub. Marja de preţ e între 200-430 lei, cu foarte puţine excepţii care sar de pragul de plafonare.

Am luat câteva exemple din judeţele ale căror Direcţii Silvice au raportat săptămâna aceasta situaţia lemnului de foc vândut către populaţie.

  • Potrivit datelor de marţi, 20 septembrie, ale Direcţiei Silvice Arad, în perioada septembrie -octombrie pot fi vânduţi către populaţiei aproape 3.300 mc de lemn de foc. Preţurile de valorificare sunt între 210 lei (TVA inclus) şi 430 de lei / mc.

Oscilaţiile de preţ sunt „în funcţie de specie, sortiment şi condiţia de livrare (nu se asigură transportul)”. Precizarea se regăseşte şi în anunţul celorlalte Direcţii Silvice.

  • Direcţia Silvică Bihor poate vinde populaţiei pentru încălzirea în sezonul rece aproape 4.000 mc de lemne de foc, la preţuri între 107 - 500 de lei.
  • În sudul ţării, Ocoalele Silvice din Direcţia Silvică Dâmboviţa pot comercializa 5.000 mc, la preţuri între 116 lei - 434 de lei.
  • În Dolj, 6.000 mc de lemn, la preţuri între 52 lei şi 446 lei / mc.
  • În Suceava, cantitatea de lemn de foc disponibilă este mult mai mare decât în restul judeţelor, peste 35.000 mc. Este unul dintre foarte puţinele cazuri unde preţul poate sări de pragul de 500 de lei / mc, fiind situat între 150 lei şi 695 lei cu TVA.
  • O cantitate mare, în comparaţie cu alte judeţe, este disponibilă şi în judeţul Mehedinţi, peste 18.000 mc, despre care ministrul Mediului, Tanczos Barna, spunea recent că nu sunt racordate aproape deloc la gaze. Preţurile sunt între 68 de lei - 426 de lei / mc.
  • În judeţe precum Mureş şi Harghita cantităţile de lemn sunt mult mai mici, 544 mc în Mureş - preţuri între 158 - 320 lei, respectiv 412 mc în Harghita, cu preţuri între 157 - 297 de lei / mc.

De precizat că în majoritatea cazurilor Ocoalele Silvice vând lemnul în regim de drum forestier, adică trebuie preluat de la marginea pădurii, de unde trebuie transportat şi tăiat pe costul beneficiarului.

Lemn la preț sub plafon şi lemn premium, la Cluj

„Preţurile noastre nu depăşesc plafonul de 500 de lei, media e undeva la 270 de lei, 320 de lei / metru cub de lemn de foc”, spune şeful Direcţiei Silvice Cluj, Dorel Oros, pentru Europa Liberă.

Pe site-ul Romsilva, Direcţia Silvică a judeţului care include o parte din cei mai pitoreşti munţi din ţară, Apusenii, scoate la vânzare lemnul de foc la preţuri între 119 lei - 433 de lei / mc.

Deşi cantitatea disponibilă în prezent este de 1.900 mc, Ocoalele Silvice ale Direcţiei, multe dispuse în zone neracordate la gaz, comercializează într-un an aproximativ 25.000 metri cubi de lemn.

În condițiile în care necesarul mediu al unei familii pe timp de iarnă este de minimum 10 mc, rezultă cel mult 2.500 de gospodării. Asta în condițiile în care aproximativ 20 de comune din județ, din zonele de munte și deal, nu sunt racordate la gaz.

„Jumătate din pădurile județului sunt private, proprietarii pot să vândă, în condiții legale, la fel Primăriile, Composesoratele. Noi putem suplimenta lemnul care poate fi recoltat și pus la vânzare, dar nu am avea atâtea cereri”, spune Dorel Oros.

Pregătirea lemnului pentru foc implică şi alte costuri, de despicare iniţială, transport şi despicare pentru utilizare finală, dar preţul mediu tot nu ar depăşi plafonul de 500 lei / mp, susține el.

Ar exista totuşi judeţe unde preţul, chiar la achiziţia iniţială, de la Ocolul Silvic, sare de pragul de 500 de lei, astfel că plafonarea de preţ ar ajuta, adaugă acesta.

De altfel, Direcția Silvică Cluj asigură și lemn de foc „la cheie”, peste acest prag, prin intermediul unui depozit modern, situat lângă Cluj-Napoca. Aici lemnul este paletizat, după ce a fost tăiat în bucăţi optime pentru pus direct pe foc, transportabil chiar la sediul clientului.

În cazul lemnului de foc gata de utilizat, prețurile practicate și de Direcțiile Silvice, precum cel din Cluj, se apropie de 700 de lei / mc. În cazul lemnului standard, costurile de pregătire pentru foc trebuie suportate de beneficiar.
În cazul lemnului de foc gata de utilizat, prețurile practicate și de Direcțiile Silvice, precum cel din Cluj, se apropie de 700 de lei / mc. În cazul lemnului standard, costurile de pregătire pentru foc trebuie suportate de beneficiar.

Lemnul de esență tare costă însă aproximativ 800 de lei / mc, în condițiile în care se vinde la paleți de 0,75 mc, cu 680 de lei. La cost se adaugă transportul (maxim 3 paleți) între 100 lei și 200 lei + 7 lei pe kilometru, la distanțele mai mari.

Exemplul nu ar fi relevant, întrucât e un produs special - obținut din resturile de bușteni de calitate superioară, selecționați și vânduți la licitație spre firme, în special pentru industria mobilei - susţine şeful Direcţiei Silvice.

„Acel lemn din depozitul nostru, în cantitate infimă în comparație cu cât comercializăm în total (inclusiv spre firme, n.red.) e cumva premium, mai degrabă pentru locuitorii din zona metropolitană”, arată el.

De altfel, cea mai mare parte a fondului forestier al României, peste 1,4 milioane de hectare, dintr-un total de 3,3 mil ha, e deţinută de persoane fizice, potrivit datelor Romsilva. Primăriile deţin aproape 1 milion de hectare, iar structurile asociative de proprietate (Composesoratele, spre exemplu) alte aproape 800.000 ha.

În localităţile neracordate la gaz, procurarea lemnului se face încă de primăvara.
În localităţile neracordate la gaz, procurarea lemnului se face încă de primăvara.

Deşi Codul Silvic permite punerea în valoare şi exploatarea lemnului „din păduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice cu un ocol silvic autorizat”, Romsilva administrează sau asigură servicii silvice doar pe o treime din suprafaţă totală a pădurilor din România.

În fapt, mulţi dintre locuitorii localităţilor dependente de lemne ajung să le achiziţioneze de la intermediari, în condiţiile în care aceştia le transportă adesea până la poarta lor.

Necesitatea materiei prime pentru încălzire învinge necesitatea fiscalizării, chiar dacă legislaţia silvică este una riguroasă, iar lemnul vândut ar trebui să aibă la bază documente de proveniență.

Lemn de la cine îl aduce la poartă

Pe site-urile de anunțuri există însă numeroase postări care anunță vânzarea de lemn de foc, în fiecare judeţ, la preţuri între 300 la 500 de lei / metrul ster - stivă de 1 metru lungime, lăţime şi grosime, echivalentă de fapt cu 0,66 metri cubi, sau la preţuri generice, per transport.

Fără să apeleze la instrumente online, localnicii din comuna Căpușu Mare, județul Cluj, iau lemnul de la cei dispuși să îl transporte până la poartă.

„Plătim 300-350 de lei, chiar 450 de lei pe metru (metru ster, n.red.) de lemn. Luăm de la cine apucăm, dar câteodată ne-au zis că sunt 9 metri şi când colo, când le-am aşezat în stivă erau numai 6 metri”, spune, cu năduf, un vârstnic, în faţa casei sale de pe una din uliţele centrului de comună.

E septembrie, dar a început să pună deja lemne pe foc, pentru încălzire.

„Azi-dimineaţă au fost doar vreo 5 grade, se face deja frig. Să trecem iarna ne trebuie cam 10 metri de lemn”, spune soţia bărbatului.

Localnicii din comunele fără gaz plătesc mii de lei pentru încălzirea cu lemne.
Localnicii din comunele fără gaz plătesc mii de lei pentru încălzirea cu lemne.

Ar fi ieşit mai ieftin dacă reuşeau să îşi recupereze pădurea pe care a deţinut-o familia în urmă cu zeci de ani „dar nu a avut cine să umble după acte”, adaugă seniorul.

Niciunul din cele 9 sate ale comunei cu peste 3.000 de suflete nu este racordat la gaz, astfel că oamenii folosesc pentru gătit butelii, iar pentru încălzire lemnele.
Este doar una din sutele, sau chiar peste 1.000 (dintr-un total de aproximativ 2.900) de comune din ţară.

O familie cu 4-5 membri, în condiţiile în care într-o gospodărie locuiesc şi trei generaţii, are nevoie între 10-15 metri cubi de lemne pe timpul rece.

„Şi cei de la oraş mai spun că este scump gazul...”, răsuflă Zoltan J., în timp ce îşi ia o mică pauză de la cositul ierbii în curtea casei părinteşti. Nu mai locuieşte nimeni acolo, dar a clădit aici o stivă de circa 6 metri cubi de lemne, pentru consumul familiei, cu care locuieşte câteva case mai îndărăt.

„Le-am cumpărat din primăvară, ca să se usuce, dar astea nu ne ajung pentru iarnă”, ţine să sublinieze el, în timp ce măsoară din priviri grămada maronie, adăpostite de o folie de plastic.

Zoltan, în curtea casei părinteşti unde a clăditi o parte din lemnele necesare pentru la iarnă.
Zoltan, în curtea casei părinteşti unde a clăditi o parte din lemnele necesare pentru la iarnă.

Ar fi binevenită o subvenţie pentru lemn, dar deocamdată mai nimeni din zonă nu ar îndeplini condiţiile cumpărării cu factură.

„Eu am pe cineva de la care le cumpăr, poate mi-ar putea da bon, dar recunosc, nu am cerut”, povesteşte el.

Janos, un alt localnic, consumă cu familia aproximativ 15-18 metri cubi de lemn pe iarnă, în sistem de încălzire cu sobă şi teracotă.

E secundar de unde vin lemnele, câtă vreme oamenii s-au încălzit din generație în generație astfel. „Sunt puţini cei care mai au pădurea lor”, spune el.

Sobă de teracotă, pe lemn, la farmacia din localitate.
Sobă de teracotă, pe lemn, la farmacia din localitate.

Primar: „E important ca lemnul de foc să rămână în comunitate!”

Primarul comunei Căpuşu Mare, Cluj, Gheorghe Iancu, admite că intermediarii sunt cei de la care se aprovizionează în proporţie de 90% localnicii care nu deţin pădure.

„Spre exemplu, Composesoratul din satul Agârbiciu, dotat cu utilaje performante, abia reuşeşte să aprovizioneze 200 de gospodării cu 2.500 metri cubi de lemn, pentru o iarnă, iar samsarii fac asta într-o lună”, afirmă el.

Intermediarii ar procura de cele mai multe ori ilegal lemnul, prin furt, inclusiv prin exploatarea copacilor crescuţi în timp pe păşuni şi alte terenuri agricole, susţine el.

Pe de altă parte, primăria nu are o soluţie în acest moment, o parte din păduri fiind cedate, pe baza legilor succesive cu privire la retrocedările silvice, Composesoratelor. Primăria mai deţine anumite suprafeţe de păduri, dar unele sunt fie slab accesibile, iar altele slab productive.

Mai mult, lemnul de acolo e folosit şi pentru încălzirea Primăriei, ori pentru asigurarea necesarului suplimentar al unor unităţi publice, precum unităţile şcolare.

Localnicii dar și firmele din localitate își fac provizii de lemn încă din primăvară-vară.
Localnicii dar și firmele din localitate își fac provizii de lemn încă din primăvară-vară.

Edilul, fost transportator de lemn înainte de a-şi începe cariera politică, spune că acordarea de subvenţii din partea statului, ar reda lemnul locuitorilor şi aceştia şi l-ar putea procura legal.

Asta în condiţiile în care unii din membrii Composeratului din comună, spre exemplu, s-au mutat între timp din localitate, dar continuă să se bucure de beneficiile de membru şi folosesc de altfel lemnul în noile lor reşedinţe. Sau ajung chiar să îl revândă.

Mai mult, la licitaţiile electronice derulate de Ocolul Silvic care are în gestiune şi pădurile comunei, se înscriu firme din alte judeţe, care direcţionează lemnul de cele mai multe ori spre unităţi industriaale din alte zone.

„Dacă omul ar fi beneficiat de subvenţie pentru achiziţii legale de lemn de foc, puteam solicita Ocoalelor silvice să nu mai vândă lemnul la X sau la Y, ci să asigure cantitatea de lemn de foc pentru populaţia de pe aria pe care o acoperă”, conchide el.

În comuna de munte Mărişel, din Apuseni, există deja cereri pentru subvenţii la utilităţi, susţine primarul Viorel Ghic. Deşi comunele din zonele de munte, considerate defavorizate, ar trebui să beneficieze de reduceri de 50% a costurilor, conform legislaţiei existente deja, acestea nu s-ar aplica.

Primăria şi-a făcut o strategie din a vinde lemnul din pădurea comunală pe care o deţine exclusiv către localnici, spune edilul. În medie, vinde anual circa 1.000 de metri cubi de lemn de brad, mult mai puţin eficient însă decât lemnul de esenţă tare, precum fagul, sau stejarul.

Astfel, o bună parte din cei peste 1.500 de locuitori ai uneia din cele mai întinse comune din ţară ca suprafaţă, procură lemn de la Ocoalele Silvice de stat sau private.

„La noi nu va fi gaz probabil niciodată, iar vremea rece e zece luni pe an, nu 3 sau 4”.

Şef de Ocol Silvic: Vindem către populaţie, dar nu putem acoperi tot necesarul

Ocoalele Silvice din cadrul Direcţiei Pădurilor Romsilva pot comercializa lemn către populaţie, însă doar o parte a masei lemnoase tăiate din pădurile administrate de stat merge direct către aceştia.

Ocolul Silvic Gilău, Cluj, administrează peste 11.000 de hectare de pădure din 9 comune de deal şi munte din judeţ şi are drept de exploatare pentru aproximativ 8.000 de metri cubi anual: în special lemn de fag, carpen, gorun, stejar.

Directorul Ocolului SIlvic Gilău, judeţul Cluj, Ioan Creţ.
Directorul Ocolului SIlvic Gilău, judeţul Cluj, Ioan Creţ.

„Cam 50% din lemn îl vindem către agenţi economici, din cealaltă jumătate folosim şi noi pentru exploatare, în diferite forme, iar restul îl vindem către populaţie, undeva la 20% din total, maxim 30%”, spune şeful Ocolului Silvic Gilău, Ioan Creţ.

Anul acesta Ocolul a vândut către persoane fizice din comunele din zonă, dar şi din Cluj-Napoca, cu aproximativ 1.100 metri cubi, cu 322 lei (TVA inclus) / metru cub. Persoanele fizice trebuie să depună o cerere către Ocol, după care lemnul este procurat de la pădurar.

Solicitări sunt în continuare, iar facturile ridicate la gaz din ultima iarnă i-a făcut pe unii să treacă la încălzirea pe lemne, spune el.

„Poate mai bine de 10% din cereri au venit de la persoane care au renunţat la încălzirea pe gaz”, arată Ioan Creţ.

Lemne confiscate, într-o anexă a Ocolului SIlvic Gilău, judeţul Cluj.
Lemne confiscate, într-o anexă a Ocolului SIlvic Gilău, judeţul Cluj.

Oamenii mai pot procura lemn de la Composesorate şi de la persoane private, dar acestea trebuie să deţină avizele necesare pentru tăiere. Conform legislaţiei, pe un hectar de teren forestier se pot recolta maxim 5 metri cubi de lemn, indiferent de numărul proprietarilor. Copacii trebuie mai întâi marcaţi de reprezentanţii Ocolului.

Lemnele fără documente ar fi vândute exclusiv de cei care le procură ilegal, adică le fură, susţine Ioan Creţ.

Aceştia ar profita şi de faptul că, în special persoanele vârstnice, nu au posibilitatea şi energia de a-şi asigura transportul lemnului şi ajung să umfle considerabil preţurile.

Firmele care cumpără lemn de la instituţie o fac pe bază de licitaţii, spune silvicultorul.

Ele cumpără masa lemnoasă „pe picior”, la preţuri care pleacă de la 70-80 lei / metrul cub şi pot ajunge ajung la 250 lei / mc şi asigură operaţiunile necesare tăierii, transportului şi depozitării.

Chiar dacă vând lemnul spre operatori industriali, ori la populaţie, „nu se riscă” să încalce legea, susţine acesta.

Reprezentant de firmă: Subvenţia poate încuraja vânzările legale

Cristian Frandeş este reprezentantul unei firme care exploatează sub forma producţiei de cherestea lemnul, dar care vinde şi lemn de foc către populaţie. Are unul din foarte rarele anunţuri online însoţite de sintagma „eliberăm factură”.

Preţul de vânzare al lemnului, achiziţionat la licitaţiile organizate de Ocoalele Silvice din judeţ este de 500 de lei / metru cub, minim 15 metri cubi. Lemnul nu este tăiat, dar este transportat în mod autorizat către cumpărător.

„Am pus o cantitate minimă ca să ne fie rentabil şi transportul, pe care nu îl mai adăugăm la preţ. Eu zic că preţul lemnului nu o să mai crească, din contră, scade cererea pentru partea industrială şi cred că va fi o oferă destul de mare”, spune el.

Acordarea subvenţiilor de 150 de lei pentru lemnul cumpărat legal ar fi putut stimula firmele, dar şi cumpărătorii să intre în legalitate, este de părere el. Varianta plafonării prețului la 500 lei / mc, este deocamdată ambiguă, adaugă acesta.

Costurile ar sări oricum de acest prag dacă cetăţeanul ar apela la o firmă care să îi aducă lemnul acasă, cu acte în regulă, după ce a fost achiziţionat de la Ocolul Silvic, care îl vinde sub plafonul respectiv, spune Cristian Frandeş.

„Noi facem operaţiuni logistice şi pentru lemnul pe care îl cumpărăm prin licitaţie de la Ocolale Silvice şi chiar unele Composesorate ne solicită. Costurile logistice sunt suportate şi facturate de firme, dar dacă plafonarea se va aplica doar la preţul de livrare al Ocoalelor atunci eu ce fac?”, se întreabă el.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG