COP27, conferinţa anuală a ONU dedicată climei, s-a încheiat duminică la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după o prelungire de două zile, cu adoptarea unui text foarte disputat privind acordarea unui ajutor pentru țările sărace afectate de schimbările climatice, transmite AFP.

„Nu a fost uşor”, dar „în final ne-am îndeplinit misiunea”, a declarat la finalul summitului preşedintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri. O declaraţie finală a fost în final adoptată, care face un apel la reducerea „rapidă”a emisiilor.

Summit-ul internațional COP27 trebuia să se încheie vineri, la Sharm el-Sheikh. Însă negocierile nu s-au terminat la timp așa că ele au fost prelungite până sâmbătă.

Țările s-au luptat să ajungă sâmbătă la un acord în cadrul discuțiilor COP27 despre climă, unele amenințănd că vor pleca dacă negociatorii nu reușesc să facă progrese în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Întrucât discuțiile sunt deja în curs de prelungire, oficialii din Uniunea Europeană, formată din 27 de țări, s-au declarat îngrijorați de lipsa de progres și chiar de posibilitatea de retragere a unor părți ale acordului COP26 privind clima convenit la Glasgow/ Scoția, anul trecut.

„Toți miniștrii (UE) sunt pregătiți să plece dacă nu avem un rezultat care să facă dreptate față de ceea ce așteaptă lumea – și anume să facem ceva în privința acestei crize climatice”, a declarat șeful UE pentru politici climatice, Frans Timmermans. „Prefer să nu avem o decizie decât o decizie proastă”, a adăugat el.

Rezultatul conferinței, care trebuia să se încheie vineri, urmărește să consolideze hotărârea globală de a lupta împotriva schimbărilor climatice, chiar dacă un război în Europa și inflația de consum abundentă distrag atenția internațională.

Dar, după două săptămâni de discuții în stațiunea Sharm el-Sheikh de la Marea Roșie, niciuna dintre problemele cheie în discuție anul acesta nu fusese rezolvată.

O primă variantă a acordului semnat de statele participante a fost publicată încă de joi.

Primul draft al acordului ar menține ținta de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius față de era preindustrială, dar lasă multe teme nerezolvate.

Nu există detalii despre un fond pentru finanțarea pierderilor și daunelor pentru țările sărace, chiar dacă părțile au convenit pentru prima dată să includă „chestiuni legate de acordurile de finanțare care răspund la pierderi și daune” pe agenda summitului.

De asemenea, nu se cere o reducere treptată a tuturor combustibililor fosili dar este consemnată intenția de a face toate eforturile pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris și de a menține temperatura medie globală cu mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 °C.

Experții consideră că stadiul în care se afla documentul indică lipsa de înțelegere și de voință politică pentru a rezolva problemele de mediu.

În ultimele ore, reprezentanții Uniunii Europene în frunte cu Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, au decis că se vor angaja la un fond comun de despăgubiri pentru națiunile afectate de schimbările climatice, atâta timp cât se alătură și alte țări acestui angajament.

Provocarea lor este să atragă alți semnatari.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut guvernelor lumii să ofere un acord puternic asupra schimbărilor climatice la summitul COP27 din Egipt, în timp ce negociatorii au rămas pe poziții adverse în probleme cheie înainte de termenul limită al acordului.

Conferința de două săptămâni din stațiunea de pe litoralul egiptean Sharm el-Sheikh este un test de hotărâre globală de a combate încălzirea globală, în vreme ce guvernele din întreaga lume sunt lovite de crize, de la un război terestru în Europa până la costuri vertiginoase pentru consumatori.

Tema centrală a acestui summit era aceea de implementare, un moment în care trebuiau aprobate soluții concrete de unde în anii precedenți era vorba doar de angajamente simbolice.

Una dintre ideile principale a fost aceea a unui fond financiar pentru despăgubiri în urma daunelor și pierderilor cauzate de dezastre naturale, fond la care să contribuie națiunile bogate care au cauzat majoritatea schimbărilor climatice și de care să beneficieze țările cele mai vulnerabile, din sudul global. Fondul ar trebui să cuprindă 100 de miliarde de dolari anual pentru a ține pasul cu nevoile existente.

Până vineri după-amiaza, în ultimele ore ale întâlnirii, nu se luase încă o decizie asupa acestui fond. Câteva țări europene au oferit câteva sute de milioane de dolari, o primă inițiativă care a fost apoi încorporată în proiectul de fond susținut de UE.

În același blocaj se aflau și discuțiile despre abandonarea graduală a combustibililor fosili.

Gazdele din Egipt nu au reușit să medieze negocierile pentru a aduce cele peste 200 de țări și teritorii participante la un consens, a precizat un oficial european anonim pentru Washington Post.

Realizări și dezamăgiri

Țările participante au căzut de acord, din nou, să limiteze emisiile astfel încât planeta să nu se încălzească că mai mult decât 1,5 grade Celsius față de nivelul pre-industrial.

Temperaturile globale sunt deja cu 1,1 grade mai crescute decât înaintea Revoluției Industriale. Măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a opri încălzirea globală la 1,5 grade, peste care consecințele vor fi devastatoare.

„Se simte că acest COP ar putea fi începutul sfârșitului pentru acea limită de 1,5 grade… Totuși, acest COP a normalizat ideea de compensări financiare pentru daune și pierderi de la nord către sud, o noțiune care era radicală în trecut”, a declarat pentru The Guardian Alycia Leonard, cercetătoare la Oxford.

Țările mai sărace, care contribuie cel mai puțin la schimbările climatice dar sunt cele mai afectate, au venit la masă cerând națiunilor bogate să contribuie financiar la combaterea efectelor dezastruoase și creșterea capacității de rezistență. Aceste țări au rămas, însă, dezamăgite: angajamentele nu sunt suficient de hotărâte și banii nu sunt nicidecum destui.

Politicienii vestici încearcă intenționat să facă promisiuni deșarte, pentru a nu trebui să scoată bani din buzunar, acuză țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, conform unui sondaj publicat de Guardian, jumătate din cetățenii britanici sunt de acord că țara lor se face responsabilă de schimbările globale și trebuie să participe financiar la amortizarea lor. Tinerii tind să susțină în numere mai mari această cauză: 65% sunt de acord că țările înstărite ar trebui să susțină financiar țările vulnerabile în fața schimbărilor climatice.

Acordul discutat de țările participante indică un angajament vag la abandonarea graduală a combustibililor fosili, o formulare pe care experții o numesc foarte slabă ținând cont de faptul că aceștia ar trebui abandonați complet pentru a proteja mediul la nivelul agreat.

Conform experților, există o tendință îngrijorătoare a țărilor să se retragă de la angajamentele deja asumate sau să reducă pragurile agreate.

Peste 150 de țări au semnat un pact pentru reducerea emisiilor de metan. China și India, doi dintre cei mai mari producători de gaze de seră, nu au semnat acest pact. A fost apreciat de diplomații din Sharm El-Sheikh faptul că reprezentanții Chinei s-au așezat însă la masa de negocieri, chiar dacă nu au ales să semneze pactul.

China a dezamăgit la acest summit din pricina lipsei de cooperare cu Statele Unite. În ciuda întâlnirii președinților Biden și Jinping din cadrul summit-ului G20 din Bali, care a semnalat o potențială încălzire a relațiilor bilaterale, la Sharm El-Sheikh situația a lăsat de dorit.

Domeniile în care SUA și China s-au angajat să coopereze sunt prea puțin substanțiale. Uniunea Europeană și SUA au ochit China pentru a o atrage ca donator în fondul pentru despăgubiri.

Un comeback brazilian

Brazilia a revenit, odată cu alegerea noului președinte Luiz Ignacio Lula da Silva, în rândul națiunilor care doresc să protejeze mediul înconjurător.

Lula a declarat, la summit-ul COP27, că „Brazilia este pregătită să își rezume legăturile cu restul lumii” și că una dintre prioritățile sale va fi să oprească defrișarea amazoniană. Acesta dorește și să regenereze pădurea și să îi pedepsească aspru pe cei ce se fac vinovați de degradarea mediului.

„Climatul nu este în siguranță la nivel global fără să protejăm Amazonul. Vom face tot ce ne este în puteri să avem zero defrișări”, a declarat noul președinte al Braziliei. Lula a apărut în Egipt la doar două săptămâni după ce a câștigat alegerile prezidențiale și a fost întâmpinat ca un superstar, scrie BBC.

În mandatul său prezidențial din 2003-2010, Lula a reușit să îmbunătățească situația Amazonului, însă Bolsonaro a reușit să anuleze tot acest progres.

Sub președintele de extremă dreaptă Jair Bolsonaro, peste 34.000 de kilometri pătrați au fost defrișați din pădurea amazoniană, un bilanț dezastruos. Bolosano manipulase mecanismele instituționale pentru a permite firmelor private să exploateze cu impunitate bazinul Amazonului. Pădurea amazoniană ajunsese să emită mai mult carbon decât reținea, în anumite zone, conform unui studiu din 2021.

Numeroși jurnaliști, activiști pentru mediu și pentru drepturile populației indigene au fost uciși în timpul mandatului lui Bolsonaro pentru că încercau să protejeze pădurea amazoniană.

La Sharm El-Sheikh, Lula a precizat că dorește să arate lumii că Brazilia poate genera profit și fără să sacrifice mediul înconjurător. Brazilia va coopera și cu alte țări sudamericane pe teritoriul cărora se află păduri amazoniene.

Cele trei țări pe teritoriul cărora se găsește 52% din pădurea ecuatorială din lume, anume Brazilia, Republica Democrată Congo și Indonezia, au lansat la COP27 un parteneriat pentru protejarea acestor zone naturale. În acordul celor trei țări se regăsește și condiția ca alte țări să doneze bani pentru ca aceștia să combată despăduririle și să absoarbă în continuare carbonul produs în lume.