Evenimentul are loc la inițiativa Franței, Germaniei și României și urmărește să sprijine financiar costurile cumpărării energiei electrice de către guvernul de la Chișinău.
„Pentru a răspunde nevoilor imediate, am decis să mobilizăm un nou pachet excepțional de peste 100 de milioane de euro”, a declarat Macron în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
În discursul său, președintele Emmanuel Macron a atras atenția asupra inflației galopante de la Chișinău, evidențiind nevoia sprijinului financiar acordat autorităților moldovenești.
„Trebuie să fim coerenți, iar aceasta e o datorie morală pentru Europa. Pentru toți cei care cred în Europa și în valorile noastre, să știți că situația economică din Moldova e folosită de ruși, de partizanii lor pentru a destabiliza situația (politică, n.r.) și a o pune în pericol pe Maia Sandu”, a transmis Macron.
Cei doi lideri de stat s-au întâlnit în repetate rânduri în anul 2022. În luna iunie, Emmanuel Macron a venit în vizită în Moldova, aceștia plimbându-se pe străzile Chișinăului.
Maia Sandu a declarat la Paris că țara sa se confruntă cu o serie de factori economici și de securitate ce pun presiune pe guvernul de la Chișinău.
„Ne pregătim pentru o iarnă deosebit de dificilă. Luna trecută, rachete rusești au traversat spațiul nostru aerian și au căzut pe teritoriul nostru, punând în pericol R. Moldova. Ne confruntăm de asemenea cu anumite grupuri susținute de Federația Rusă, ne confruntăm cu un război hibrid care are ca scop să ne îndepărteze de reformele noastre economice și de drumul nostru european”, a declarat președintele Moldovei, Maia Sandu.
Drumul spre UE continuă
Liderul moldovean a dat asigurări celor prezenți la Paris că Moldova își continuă demersul de aderare la UE în ciuda dificultăților pe care le întâmpină.
„Suntem pregătiți să rămânem pe traiectoria noastră europeană în ciuda traiectoriei dificile. Este drept că drumul pe care îl avem în față e dificil, dar este pentru noi și pentru Europa”, a precizat Maia Sandu.
Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a promis ajutor financiar în valoare de 32,3 milioane de euro pentru a ajuta Moldova în combaterea efectelor cauzate de războiul Rusiei în Ucraina.
Ministrul german al Dezvoltării Economice, Svenja Schulze, a promis că Berlinul va oferi 28,7 milioane de euro în plus pentru a crește eficiența energetică a clădirilor din Moldova.
Într-un articol de opinie publicat de președinta Moldovei în Politico, liderul moldovean a transmis că unii dintre cetățenii de peste Prut vor fi nevoiți să își cheltuie și până la 65% din venituri pentru plata facturilor electrice.
„Forumul are ca scop mobilizarea sprijinului atât de necesar înaintea unei ierni care se anunță a fi una precară. Moldova dorește să își finanțeze achizițiile de gaze și energie electrică din surse noi și să sprijine programele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va contribui la atenuarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazului în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a înregistrat o creștere de patru ori mai mare”, se arată în articolul publicat de Maia Sandu.
În urma bombardamentelor masive de la începutul lunii octombrie, îndreptate împotriva infrastructurii energetice din Ucraina, Kievul a fost nevoit să sisteze livrările de electricitate către Moldova.
În paralel, Transnistria a oprit și ea livrările de curent electric, iar Gazprom – compania de gaz rusească ce controlează jumătate din Moldovagaz – a redus livrările de gaz cu aproximativ 50%, ducând la întreruperi de curent electric și amplificând grijile oamenilor.
Cum ajută România
Într-o conferință de presă de la Paris, ministrul Externelor din România, Bogdan Aurescu, a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru cetățenii moldoveni.
„Niciodată în istoria recentă, Republica Moldova nu a avut nevoie de ajutorul comunității internaționale la fel ca acum. Și vreau să îi spun bunului meu prieten, viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe Nicu Popescu, că Republica Moldova poate conta în totalitate pe noi”, a declarat Bogdan Aurescu.
Potrivit ministrului de Externe de la București, România a oferit Moldovei un grant în valoare de 10 milioane de euro, sub formă de asistență bugetară directă, „în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.”
În prezent, România acoperă aproximativ 90% din necesarul energetic al Moldovei. Președinta Maia Sandu le-a mulțumit autorităților de la București pentru sprijinul acordat Moldovei și a numit România „vecinul nostru bun și care ne oferă sprijin puternic”.
De asemenea, statul român pregătește livrarea a 130.000 de metri cubi de lemne de foc la preț preferențial, pentru a ajuta Chișinăul să acopere deficitul cauzat de reducerea volumului de gaz livrat dinspre Federația Rusă.
Evenimentul de la Paris este al treilea organizat în decursul ultimelor luni, primele două ediții având loc la Berlin, în luna martie, și la București, în iulie. În urma celor două conferințe, donatorii au promis peste 1,2 de miliarde de euro.
În urmă cu aproape două săptămâni, ministrul de Externe al Moldovei, Nicu Popescu, a transmis în cadrul Forumului pentru Pace de la Paris că țara sa are nevoie de 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile cu energie în această iarnă.
În prezent, Chișinăul plătește mult mai mult pentru importurile de energie din România decât plătea înainte, când rețeaua de electricitate era cuplată la cea a Ucrainei.
Pe 10 noiembrie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la Chișinău că UE va oferi Republicii Moldova un pachet adițional de ajutoare, în valoare de 250 de milioane de euro, pentru cumpărarea de gaze și compensarea costurilor ridicate la energie pentru populație.
Alături de UE, Statele Unite au oferit un sprijin adițional de 50 de milioane de dolari pentru consolidarea securității energetice a Moldovei, inclusiv pentru achiziții de curent electric.
Germania oferit la rândul ei 40 de milioane de euro, în timp ce Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a oferit un împrumut de 300 de milioane de euro pentru găsirea de surse alternative la gazelle rusești.
