Ca urmare a votului, controlul la granițele terestre ale Croației cu celelalte state membre Schengen va înceta începând cu 1 ianuarie 2023, în timp ce controlul aeroportuar va înceta de pe 26 martie 2023, atunci când se schimbă programul liniilor aeriene.
Oficialii români au reacționat cu dezamăgire la vestea că Austria și Olanda au votat împotriva aderării României la Schengen.
„România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis.
Olanda a declarat că nu se opune aderării României la Schengen, însă nu este de acord cu intrarea Bulgariei în zona de liberă circulație, motiv pentru care a votat împotriva aderării Bucureștiului și Sofiei la Schengen.
Decizia de a-i permite Croației să intre în Schengen vine în contextul în care Zagrebul va adopta moneda euro începând cu 1 ianuarie 2023. Ministrul de Interne al Croației, Davor Bozinovic, a salutat decizia luată în urma reuniunii Consiliului JAI într-un mesaj pe Twitter.
„Croația este în Schengen! Nu mai există granițe în călătoria noastră europeană. Am îndeplinit toate condițiile, am trecut printr-un proces lung și solicitant, iar decizia a fost luată în deplin acord la Consiliul JAI. Cu Croația șn Schengen, toată lumea beneficiază – cetățenii, economia, Croația și UE”, se arată în postarea ministrului croat de Interne de pe rețeaua de social media.
Drumul Croației către Schengen
Croația este ultimul stat care a aderat la Uniunea Europeană, în 2013. Înainte de aderare, guvernele de la Zagreb s-au lovit de mai multe obstacole în drumul țării spre aderarea la UE, printre care și opoziția Sloveniei cu privire la delimitarea granițelor dintre cele două țări.
Pentru o țară care în urmă cu trei decenii se confrunta cu un război civil ca urmare a destrămării Iugoslaviei, Croația a devenit, alături de Slovenia, două exemple de urmat pentru restul țărilor din Balcanii de Vest cu aspirații europene similare.
Însă cel mai tensionat moment întâlnit de Croația în calea aderării la Schengen l-a reprezentat criza refugiaților din 2015, când pe teritoriul țării au căutat refugiu zeci de mii de persoane fugite din calea războiului din Siria. Este și momentul în care șapte țări din Schengen impun controale la granițe pentru a restricționa accesul refugiaților către Occident.
În paralel, România își retrăgea candidatura pentru aderarea la spațiul Schengen, premierul de atunci al țării, Victor Ponta, argumentând că o decizie la nivelul Consiliului JAI nu avea să fie „una favorabilă”.
Mai multe state membre ale Uniunii Europene, printre care Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Olanda și Suedia condiționau aderarea Bucureștiului de îndeplinirea criteriilor Mecanismului pentru Cooperare și Verificare (MCV). Statul român avea să continue eforturile diplomatice pe acest palier până la finalul lui 2022, când Comisia Europeană a recomandat suspendarea MCV-ului în cazul României.
La baza întârzierii statului român în privința aderării la Schengen stau mai multe motive, dintre care instabilitatea politică este unul. Din 2007 și până în prezent, în România s-au succedat pe la Palatul Victoria peste 10 premieri și tot atâtea cabinete de miniștri. De cealaltă parte, Croația a avut doar patru cabinete, dintre care două aflate sub conducerea aceluiași premier, Andrej Plenkovic, devenit șef al Executivului de la Zagreb în 2016.
Actualul ministru de Interne al Croației, Davor Bozinovic, are o experiență politică vastă. El a deținut anterior directorul Biroului Președintelui croat în perioada 10 februarie 2004 - 30 septembrie 2005 și asumându-și ulterior funcția de ministru al Apărării între 29 decembrie 2010 și 23 decembrie 2011.
Cu toate acestea, în ultimii ani, situația politică și grijile față de corupția din Croația au căpătat tot mai multă vizibilitate, pe măsură ce partidul Uniunea Democrată Croată (HDZ), aflat la conducere în țară, a ajuns în repetate rânduri criticat pentru lipsa de transparență politică, încălcarea statului de drept și, în anumite cazuri, regres democratic.
Potrivit unui raport publicat de Freedom House, independența sistemului juridic rămâne una precară.
Potrivit raportului publicat în 2021, „la nivel local, guvernarea este afectată de practicile corupte generalizate ale funcționarilor locali și de un nivel ridicat de apatie politică în rândul electoratului. Independența sistemului judiciar se află încă într-o stare precară, în special în ceea ce privește capacitatea și dorința procurorilor de a urmări cazurile de corupție politică la nivel înalt, deși selecția noului președinte al Curții Supreme injectează un oarecare optimism.”
Cu toate acestea și spre deosebire de România și Bulgaria, Croația nu a fost obligată să implementeze MCV odată cu aderarea sa la Uniunea Europeană.
Cu puțin timp înainte de aderare, Josip Kregar, deputat croat, afirma că reformele pe partea de stat de drept, dar și de combatere a corupției și a crimei organizate nu trebuie privite doar în contextul aderării Croației la UE. Mai degrabă, spunea Kregal, ele trebuie să decurgă din dorința de a îndeplini idealurile pe care e construită UE.
De altfel, în puținul timp de la aderarea în UE și până la intrarea în Schengen, Croația a obținut în 2017 undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene pentru a deveni parte din Sistemul de Informații Schengen, o bază de date electronică pentru a garanta securitatea zonei de liberă circulație. România a obținut acest privilegiu un an mai târziu, pe 1 august 2018.
Pe 22 octombrie 2019, Comisia Europeană era de acord că, în cazul Croației, țara „a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen”.
În urma votului din Consiliul JAI de pe 8 decembrie, aderarea României a rămas suspendată în aer. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat într-o postare pe Twitter că se bazează pe Consiliul European să ajungă la un compromis la următoarea sa întâlnire, care are loc săptămâna viitoare.
