Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a cerut intervenția NATO după ce ostilitățile au crescut în intensitate. La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc un schimb de focuri între etnicii sârbi din nordul țării și forțele de ordine din Kosovo.
Militanții sârbi au atacat patrulele de poliție kosovare din orașul Zvecan, iar un ofițer de poliție a fost rănit și un vehicul al poliției a fost avariat.
Un alt atac a avut ca țintă un automobil al a misiunii Uniunii Europene din Kosovo, EULEX, fără să fie raportate victime.
Josep Borell, șeful diplomației europene, a declarat luni că astfel de atacuri violente nu vor fi tolerate de Uniunea Europeană și a cerut ambelor părți să pună capăt tensiunilor.
„Trebuie să revină la discuții. Trebuie să găsească un mod prin care să pună capăt tendințelor de a se ataca în stradă și de a crea baricade”, a spus Borell.
În cadrul unei conferințe de presă de la Priștina, duminică, Albin Kurti a cerut forțelor NATO să apere dreptul la liberă circulație de pe teritoriul Kosovo. El s-a referit la grupările de protestatari drept niște „bande criminale”.
Etnicii sârbi au blocat drumurile din regiunea de nord a țării după ce autoritățile kosovare au arestat un fost polițist sârb, Dejan Pantic. Acesta este acuzat de acțiuni teroriste și de nerespectarea constituției țării, potrivit forțelor de ordine.
Pe 6 decembrie, în semn de protest împotriva alegerilor anticipate din regiune de nord, un grup de protestatari, din care a făcut parte și Dejan Pantic, au atacat birourile comisiei electorale din Kosovo.
Autoritățile kosovare au anunțat alegeri anticipate în mai multe orașe din Kosovo cu o majoritate de etnie sârbă. Alegerile au fost planificate pentru sfârșitul săptămânii trecute, însă militanții din regiune s-au împotrivit. Autoritățile kosovare au amânat alegerile locale până în aprilie.
Statele Unite au transmis că sunt îngrijorate de situația actuală din nordul Kosovo, conform unei declarații comune a ambasadelor SUA de la Belgrad și Priștina.
„Cei responsabili pentru blocajele ilegale trebuie să le desființeze imediat”, au scris reprezentanții Statelor Unite.
Atât SUA, cât și Uniunea Europeană, au intensificat eforturile diplomatice, pe fondul temerilor legate de războiul din Ucraina și legăturile dintre Serbia și Rusia, care ar putea duce la un conflict în Kosovo.
Duminică, Albin Kurti a declarat că toți etnicii sârbi de pe teritoriul Kosovo sunt cetățeni kosovari și se pot distanța de Serbia. El a adăugat că „regimul” condus de președintele sârb Aleksandar Vucici finanțează grupări criminale în Kosovo.
Kurti a acuzat Serbia că încearcă să compromită integritatea teritorială a Kosovo și că atacă stabilitatea regiunii balcanice.
Vineri, Ana Brnabic, prim-ministrul Serbiei, a sugerat că dorește desfășurarea trupelor sârbe în regiunea de nord, iar sâmbătă, Aleksandar Vucici a declarat că va cere NATO să permită desfășurarea a 1.000 de soldați sârbi în nordul regiunii.
Potrivit lui Vucici, forțele militare conduse de NATO în Kosovo, KFOR, nu au reușit să mențină pacea, astfel încât Serbia are dreptul de a interveni, conform rezoluției 1244 a Organizației Națiunilor Unite din 1999.
Forțele militare ale Serbiei nu au mai fost prezente pe teritoriul Kosovo de la semnarea rezoluției ONU, la sfârșitul războiului din fosta Iugoslavia.
În replică, premierul kosovar i-a acuzat pe Vucici și pe Brnabic că instigă la violență. Prim-ministrul a adăugat că Kosovo nu va recurge la violență, însă își va apăra interesele.
Kosovo și-a a declarat independența față de Serbia în 2008, decizie susținută de SUA, UE și de majoritatea țărilor europene. România nu recunoaște Kosovo drept un stat independent.
Prezența forțelor sârbe în regiunea de nord ar putea escalada tensiunile care au crescut tot mai mult în ultimele săptămâni după anunțul alegerilor anticipate și decizia ca Serbia să nu mai poată emite plăcuțe auto pentru mașinile din Kosovo.
Mai mulți reprezentanți guvernamentali de etnie sârbă din regiunea de nord și-au dat demisia, în semn de protest, ca urmare a deciziei privind plăcuțele auto.
