Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu figurează pe agenda reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene din 26-27 ianuarie. Partea română va încerca însă introducerea subiectului pe ordinea de zi.
UPDATE Ministrul Austriac de Interne Gerhard Karner a refuzat să răspundă întrebărilor privind aderarea României la Schengen, dar a vorbit despre „presiunea” care trebuie pusă pe Comisia Europeană pentru o pază mai bună a frontierelor.
Consiliul JAI are loc sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii (începute de la 1 ianuarie) și este prima şedinţă a miniştrilor de justiție și interne din UE după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România a primit un vot negativ din partea Austriei.
Prima zi a discuţiilor va fi dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va concentra pe subiectele legate de justiţie.
Pe ordinea de zi a şedinţei figurează, conform site-ului preşedinţiei suedeze, teme precum migraţia şi azilul, lupta împotriva crimei organizate în era digitală (26 ianuarie), cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate, urmărirea penală a crimelor internaţionale în Ucraina.
Ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode, preciza pe 18 ianuarie 2023 că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, însă doar în marja reuniunii.
Luni, cancelarul Karl Nehammer, a declarat că veto-ul țării sale în cazul extinderii Schengen nu este îndreptat împotriva unei țări, dar spațiul Schengen nu funcționează și nu poate fi extins în acest moment.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a avut discuţii pe marginea susţinerii intrării României în spaţiul Schengen cu mai mulţi omologi ai săi, luni, înainte de reuniunea Consiliului Afaceri Externe, care a avut loc la Bruxelles.
Chiar dacă pe agenda de luni a consiliului nu se afla tema Schengen, acesta a fost unul din principalele subiecte abordate de Bogdan Aurescu în întâlnirile avute cu miniştrii de Externe din mai multe state, înainte de startul reuniunii.
„Este foarte important ca acest subiect să rămână în atenția tuturor partenerilor europeni”, a transmis Bogdan Aurescu, într-un comunicat transmis de Ministerul Afacerilor de Externe în prefaţa întâlnirii.
Ultima propunere, ce va fi discutată la Consiliul JAI de acum, se referă la urgentarea returnării migranților ilegali, a explicat comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii, Ylva Johansson:
„Asta pune sistemele de azil, de procesare și capacitățile de cazare sub o presiune uriașă. Numărul aplicațiilor pentru azil a fost în 2022 de 920 de mii. Asta înseamnă de aproape trei ori mai mult decât numărul celor sosiți ilegal în Uniunea Europeană. Cele mai multe aplicații au fost înregistrate în Germania, Franța, Spania și Austria. Dacă ne uităm la cheltuiala pe cap de locuitor, cea mai mare presiune financiară s-a înregistrat în Cipru, apoi în Austria, apoi Grecia, Luxemburg, Slovenia și Belgia”, a explicat comisarul Ylva Johansson.
Așa că acum Uniunea vrea să crească numărul celor ce sunt returnați în statele de origine sau țări terțe, mai ales că, spune comisarul pentru Afaceri Interne, majoritatea migranților care cer azil nu sunt îndreptățiți să primească protecția Uniunii.
Întrebată dacă știe că România și Bulgaria nu ar colabora la returnări, Ylva Johansson a spus că din contră și a repetat că cele două țări merită să intre pe deplin în Schengen.
Cu o zi înaintea reuniunii, Olanda a cerut ca Uniunea Europeană să oblige mai multe ţări să-şi preia cetăţenii consideraţi neeligibili pentru a rămâne pe teritoriul blocului comunitar, prin restricţionarea accesului la vize.
Autorităţile olandeze cer blocului comunitar să folosească mai pe larg puterile de care dispune în prezent pentru a suspenda temporar avantajele vizelor, ca instrument în relaţia cu ţările care nu cooperează în cazul deciziilor de deportare.
Olanda mai cere ca pactul privind migraţia convenit deja între statele membre UE să fie pus în aplicare mai bine, o măsură care probabil va irita ţările din sudul Uniunii Europene, precum Grecia, Italia, Spania şi Malta, aflate sub presiunea numărului substanţial de migranţi sosiţi prin traversarea Mediteranei.
În conformitate cu Regulamentul Dublin, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată are obligaţia de a găzdui persoana în cauză şi de a procesa cererea sa de azil.
Statele din flancul sudic al UE acuză celelalte ţări membre de lipsă de solidaritate, întrucât multe dintre acestea din urmă refuză să preia o parte fixă din zecile de mii de migranţi care ajung în fiecare an în Uniunea Europeană.
Planul prezentat de Comisie presupune un schimb mai intens de informaţii şi decizii mai rapide pentru a reduce barierele. De asemenea, UE ar urma să-şi accelereze cooperarea cu ţările ce respectă deciziile de deportare luate de blocul comunitar european.
