Președintele rus Vladimir Putin a anulat un decret, semnat tot de el în urmă cu zece ani, cu privire la cursul de politică externă al Federației Ruse. Documentul conținea și prevederi legate de R. Moldova. Abrogarea a fost făcută pentru „a apăra interesele Rusiei, în condițiile schimbărilor semnificative în relațiile internaționale”.
Decretul, care a fost semnat de Putin în 2012, stipula care sunt relațiile și politicile Kremlinului în raport cu Uniunea Europeană, SUA, țări din Africa, Belarus, cu regiunile separatiste ale Georgiei etc.
Documentul conținea și poziția Rusiei cu privire la reglementarea conflictului transnistrean din R. Moldova.
Odată cu întreg decretul, Putin a anulat și prevederea care stipula că Rusia „va continua să se implice activ în căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”.
Presa de la Moscova apropiată puterii notează că noul concept al politicii externe al Federației Ruse va fi publicat în curând.
Răspunsul Chișinăului
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a transmis marți că a luat notă de decizia lui Vladimir Putin de a abroga decretul prin care Rusia garanta respectarea suveranității, integrității teritoriale și a neutralității țării în stabilirea statutului special al Transnistriei.
„Vom analiza cu atenție conținutul noii concepții o dată ce va fi făcută publică. În ceea ce privește abordarea țării noastre privind reglementarea transnistreană - rămânem ferm atașați unui proces de reglementare pașnică a conflictului. De asemenea, vom continua să cerem retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor”, transmite MAEIE, potrivit Jurnal.md.
Alexandru Flenchea, președintele moldovean al comisiei comune de control în zona de securitate din jurul Transnistriei, a declarat că anularea nu înseamnă că Putin renunță la noțiunea de suveranitate moldovenească.
„Decretul este un document politic care pune în aplicare conceptul de politică externă a Rusiei”, a declarat Flenchea pentru Publika TV, citat de Reuters.
„Moldova și Rusia au un acord politic de bază care prevede respectul reciproc pentru integritatea teritorială a țărilor noastre”, a spus el.
Casa Albă: Joe Biden oferă „sprijin ferm” Republicii Moldova
Aflat la Varșovia, unde a încurajat-o într-un discurs public, președintele american Joe Biden s-a întâlnit cu președinta R. Moldova, Maia Sandu.
„Președintele Biden a reafirmat sprijinul ferm al SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. El a evidențiat asistența în curs de desfășurare a SUA pentru a ajuta Moldova să își consolideze rezistența politică și economică, inclusiv agenda de reformă democratică și securitatea energetică, și pentru a aborda efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Zilele trecute, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relațiile moldo-ruse drept „foarte tensionate”.
El a recomandat autorităților moldovenești „să fie prudente” în aprecieri cu privire la reglementarea transnistreană și la forțele rusești staționate în stânga Nistrului, după ce noul premier de la Chișinău, Dorin Recean, a vorbit despre necesitatea demilitarizării Transnistriei și retragerii trupelor rusești din regiune.
De asemenea, Kremlinul a negat existența unui plan rusesc de răsturnare a puterii în R. Moldova, așa cum au anunțat președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Anterior, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a amenințat că „Moldova ar putea deveni următoarea Ucraină”.
Războiul pornit de Rusia în Ucraina a afectat procesul de negocieri în formatul „5+2” al conflictului transnistrean, formatul fiind unul inactiv, pentru că partea rusă și ucraineană, care au statut de mediatori ai conflictului, nu mai participă la discuții.
