Cu mulți ani înainte ca liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să declare un parteneriat „fără limită”, iar Kremlinul să lanseze o campanie amplă de cenzură după invadarea totală a Ucrainei, Beijingul și Moscova împărtășeau metode și tactici pentru monitorizarea disidenței și controlului internetului.
Cooperarea din ce în ce mai strânsă dintre cele două țări este demonstrată în documentele și înregistrările de la întâlniri cu ușile închise din 2017 și 2019 dintre oficialii Administrației Cyberspace din China (ACC), structură care reglementează funcționarea internetului, și Roskomnadzor, agenția guvernamentală însărcinată cu supravegherea internetului din Rusia.
Documentele au fost obținute de Unitatea de Investigații Rusă a RFE/RL (cunoscută sub numele de Systema) de la o sursă care a avut acces la documente.
DDoSecrets, un grup care publică documente piratate, a furnizat un software pentru căutarea fișierelor.
Pentru Beijing și Moscova, în ultimul deceniu, controlul fluxului de informații online a fost un punct focal al acestei cooperări, de la prima călătorie a lui Xi în Rusia, în calitate de lider, în 2013.
În anii următori, cooperarea s-a extins printr-o serie de acorduri și întâlniri la nivel înalt între China și Rusia, între oficiali de rang înalt conduși de o viziune comună privind controlul strict al internetului.
Fișierele oferă o privire în culisele unora dintre aceste discuții - la care nu s-a făcut niciodată referire public, nu s-a scris nicăieri și nu s-a vorbit niciodată - și oferă o imagine despre cooperarea în curs între China și Rusia, când vine vorba de monitorizarea și controlul internetului din cele două țări.
Printre aceste discuții - care sunt catalogate prin note de întâlnire, înregistrări audio, schimburi de documente și e-mailuri care au fost verificate de RFE/RL - oficialii ruși cer sfaturi și cunoștințe practice de la omologii lor chinezi.
Gama de subiecte abordată: perturbarea conexiunilor VPN-urile și Tor sau cum poate fi spart traficul de internet criptat, precum și sfaturi din experiența Chinei în reglementarea platformelor de mesagerie.
La rândul lor, oficialii chinezi au căutat expertiza rusă în reglementarea mass-media și în abordarea disidenței populare.
Într-un schimb din 2019, oficialii ACC au cerut Roskomnadzor să blocheze o varietate de link-uri legate de China către articole, știri și interviuri pe care le-a luat în considerare „de natură periculoasă și dăunătoare interesului public”.
Într-un alt caz, în iulie 2017, Alexandr Jarov, care a fost șef al Roskomnadzor până în 2020, cere unei delegații chinezești conduse de Ren Xianling, pe atunci ministru adjunct al ACC, să ajute la organizarea unei vizite pentru specialiști ruși.
Aceștia urmau să studieze în China operațiunile Proiectului Scutul de Aur - sistemul atotcuprinzător de cenzură și supraveghere pe Internet care ajută la alcătuirea a ceea ce este cunoscut sub numele de Marele Firewall al Chinei.
Rezultatul vizitei nu este bine conturat în dosarele primite de RFE/RL, iar Roskomnadzor și Ministerul chinez de Externe nu au întrebări despre conținutul materialului.
O perioadă decisivă
Această solicitare evidențiază modul în care Rusia a căutat să imite China în exercitarea controlului asupra poporului său în era rețelelor sociale, spune Andrei Soldatov, jurnalist de investigație rus și coautor al Red Web-ului, o istorie recentă a încercărilor Moscovei de control al internetului.
„2017 a fost un moment crucial care a decis în ce direcție își va îndrepta Rusia internetul”, a declarat Soldatov pentru RFE/RL. „A existat această preocupare în Rusia, care se gândea cum să construiască sistemul sofisticat pe care îl are acum și se pare că rușii au învățat câte ceva despre cum să facă acest lucru de la chinezi”.
De ani de zile, guvernul rus a pus la punct infrastructura tehnologică și juridică pentru a suprima libertatea de exprimare online. Multe dintre aceste măsuri s-au împiedicat în practică, inclusiv o încercare stângace de a interzice aplicația de mesagerie Telegram în 2018, în timp ce alte instrumente precum VPN-urile și Tor au ocolit în mare parte cenzorii ruși.
Dar în 2019, aceste eforturi au atins apogeul când a intrat în vigoare o lege controversată a „Internetului suveran” care a permis Moscovei să întărească controlul asupra internetului prin direcționarea traficului web prin infrastructura controlată de stat și prin crearea unui sistem național de nume de domenii.
Deși multe dintre măsurile Rusiei sunt încă departe de cele din China, acestea au avansat și au devenit tot mai restrictive din punct de vedere tehnologic, un proces care s-a accelerat de când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.
În spatele ușilor închise
Prima întâlnire cu ușile închise, de la care RFE/RL a obținut înregistrări, a avut loc pe 4 iulie 2017, la Moscova, și a fost între o o delegație condusă de Jarov, cu un grup chinez condus de Ren.
Alexandr Smirnov - șeful departamentului de relații publice al Kremlinului, care supraveghează politica de informații în numele președintelui - l-a invitat pe Jarov la un forum mass-media ruso-chinez care a avut loc în timpul unei vizite oficiale a lui Xi.
Pe lângă participarea la partea oficială a evenimentului, Smirnov i-a transmis într-o scrisoare șefului Roskomnadzor să se întâlnească cu delegația ACC pentru a „face schimb de experiență în reglementarea sferei Internetului”. Discuții, potrivit scrisorii, au avut loc după o solicitare a chinezilor.
Potrivit documentelor și înregistrărilor audio examinate de RFE/RL, discuțiile au durat mai mult de două ore și-l implică pe Jarov cu doi adjuncți și un asistent, împreună cu Ren și trei oficiali ai ACC chinez, plus traducători pentru fiecare parte.
Discuțiile s-au transformat rapid în solicitări practice de expertiză. Jarov a întrebat despre „mecanismele de autorizare și control” chineze pentru mass-media, presa online și bloggeri individuali, precum și despre experiența chineză în reglementarea aplicațiilor de mesagerie, a serviciilor de criptare și a VPN-urilor.
Jarov sugerează ca ACC să trimită o echipă de specialiști în Rusia pentru a studia aspectele tehnice ale sistemului rus de blocare a conținutului online, despre care el apreciază că a funcționat cu „eficiență ridicată” în Rusia.
Șeful Roskomnadzor a cerut apoi să li se permită să trimită o echipă în China pentru a studia operațiunile vastului sistem de cenzură și supraveghere a internetului din China, așa-numitul Great Firewall, pe motiv că „mai mult de 95 la sută” din conținutul interzis din Rusia este „produs străin”.
Partea chineză a cerut mai multe detalii despre tipurile de informații blocate în Rusia și despre modul în care monitorizează discuțiile online și procesează datele personale.
Ren a cerut, de asemenea, detalii despre metodele folosite de Rusia în folosirea internetului pentru a „forma o imagine pozitivă” în interiorul și în afara țării.
Jarov a răspuns că un control asupra imaginii nu este de competența Roskomnadzor și că ar trebui să fie pus în sarcina administrației Putin.
Delegația chineză a întrebat și despre protestele organizate de militantul rus Alexei Navalnîi cu câteva luni înainte, în martie 2017, care au coincis cu lansarea unui documentar despre corupția premierului de atunci, Dmitri Medvedev.
Experții chinezi și-au dorit să afle ce instrumente a folosit Roskomnadzor pentru a reglementa reflectarea protestelor în presa națională.
„Aceste schimburi la nivel înalt au loc de ceva timp și s-au concentrat întotdeauna pe înțelegerea a ceea ce face cealaltă parte într-un domeniu, ce soluții găsesc și ce ar putea învăța unul de la celălalt”, a declarat pentru RFE/RL Andrew Small, un membru senior al German Marshall Fund.
„Cenzura internetului a reprezentat o mare parte a acestei colaborări, pentru că se referă la stabilitatea politică de acasă și la opinia comună că forțele externe se amestecă.”
Jarov a spus că protestele au avut loc în unele orașe cu permisiunea autorităților, așa că informațiile despre ele nu au fost restricționate online și că s-a luat decizia de a le lăsa să aibă loc pentru că au fost considerate inofensive și că entuziasmul pentru ele va dispărea în câteva zile.
El a adăugat că decizia de a lăsa protestele să aibă loc a fost influențată de „nivelul foarte ridicat” de sprijin popular pentru Putin, despre care a spus că „fluctuează la aproximativ 89 la sută”.
Este posibil ca șeful Roskomnadzor să fi exagerat sprijinul popular pentru Putin la acea vreme și să minimalizeze nivelul de interes al rușilor pentru documentarul lui Navalnîi.
Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia de la acea vreme, gradul de încredere al lui Putin a scăzut la 49,9%, iar cota sa de aprobare a ajuns la aproximativ 81%.
De asemenea, conform unei investigații a RFE/RL, Centrul Principal de Frecvență Radio (GRFC) - o unitate specializată din cadrul Roskomnadzor - a urmărit interesul și discuțiile online despre documentarul Navalnîi, iar valorile lor interne arată că acesta a început să scadă pe internetul rusesc abia în iulie, la aproape patru luni după ce a fost lansat.
Puține detalii sunt oferite în dosarele obținute de RFE/RL cu privire la solicitările din cadrul întâlnirii, dar Roskomnadzor a compilat și împărtășit un rezumat al discuțiilor cu FSB, principala agenție de informații interne a Rusiei.
În acel document, Jarov vorbește într-o notă pozitivă despre accelerarea eforturilor comune cu China pentru a îmbunătăți blocarea informațiilor și necesitatea „schimbului de experiență la nivel de specialiști” între cele două țări.
Legături tot mai strânse
Întâlnirea din 2017 a venit după ani de impulsionare reciprocă pentru o cooperare mai profundă între Beijing și Moscova în ceea ce privește monitorizarea și controlul informațiilor online și după ce Xi și Putin au semnat noi acorduri privind o colaborare sporită.
Un progres a fost atins în aprilie 2016, când Safe Internet League, un grup de lobby pentru cenzură, finanțat de Konstantin Malofeiev, un oligarh rus conservator, cu legături strânse cu Kremlinul și Biserica Ortodoxă Rusă, a organizat o conferință la Moscova. O mare delegație chineză condusă de Lu Wei, care la acea vreme era șeful ACC, și Fang Binxing, arhitectul Marelui Firewall, au participat la eveniment.
Denis Davidov, directorul executiv al Safe Internet League, a declarat pentru The Guardian în 2016 că acordul pentru organizarea conferinței a fost încheiat în decembrie 2015 la Beijing între Fang și Igor Șciogolev, fost coleg de facultate cu Putin și fost ministru al Comunicațiilor, care în prezent se ocupă la Kremlin de probleme de internet.
Malofeiev și Safe Internet League au făcut parte dintr-un grup care a făcut eforturi de a crea o cooperare mai strânsă cu China, de la care să învețe cum să „îmblânzească” internetul și să limiteze influența digitală occidentală și în care Șciogolev a jucat un rol cheie.
Soldatov spune că Șciogolev a fost una dintre principalele figuri care au făcut eforturi pentru a crea legături puternice cu China într-un moment în care membri ai serviciilor de informații erau suspecți de implicarea chinezilor în afacerile rusești din țară.
După întâlnirea din iulie 2017, oficialii de la Roskomnadzor și ACC au continuat să se întâlnească și să împărtășească expertiza.
Până în 2019, Rusia a introdus propria „lege suverană a internetului”, iar Putin și-a mărit eforturile de a aduce sub control companiile străine de tehnologie precum Google, Facebook și Twitter, impunând amenzi și introducând legi care impuneau corporațiilor să-și păstreze angajații în Rusia.
În timpul unei întâlniri din iunie 2019 la Moscova, Xi și Putin au anunțat o îmbunătățire a legăturilor lor cu un „parteneriat strategic cuprinzător”, cu cooperare în materie de informare și guvernare a internetului în prim-plan.
Cei doi lideri au spus că împărtășesc nevoia de „pace și securitate în spațiul cibernetic pe baza participării egale a tuturor țărilor” și au promis că „promovază construcția unei ordini globale pentru guvernarea informațiilor și spațiului cibernetic”.
Cooperare
O lună mai târziu, Jarov și o echipă de la Roskomnadzor s-au întâlnit la Moscova cu o delegație chineză condusă de Zhuang Rongwen, care a fost numit la conducerea ACC în 2018.
Potrivit citirilor și înregistrărilor de la întâlnirea din 17 iulie 2019, reprezentanții Roskomnadzor au întrebat despre expertiza chineză în contracararea încercărilor de ocoli blocarea rețelelor sociale, Jarov citând ca exemplu încercările eșuate ale agenției de blocare a Telegramului în 2018.
Partea rusă a mai spus că dorește să afle cum folosește China inteligența artificială pentru a identifica și bloca „conținutul interzis”.
În dosare nu figurează și răspunsul delegației chineze, dar o investigație RFE/RL din 2023 a dezvăluit că Roskomnadzor a început să folosească rețele neuronale artificiale pentru a-i urmări pe ruși online, în special căutând postări care îl insultă pe Putin sau cheamă la proteste.
La Conferința Mondială a Internetului de la Wuzhen, China, în octombrie 2019, Roskomnadzor și ACC au semnat un acord de cooperare pentru contracararea răspândirii „informațiilor interzise”. Documentele obținute de RFE/RL arată solicitări ale ACC, din decembrie 2019, de blocare a informațiilor în interiorul Rusiei sub masca acelui acord.
Aceste solicitări, prezentate în trei scrisori separate, conțin mai multe link-uri către articole și site-uri occidentale.
Oficialii chinezi au cerut:
- cenzurarea unei știri BBC în limba chineză despre „revoluția toaletei” din China, o campanie guvernamentală lansată în 2015 pentru a îmbunătăți igienizarea țării;
- o postare pe blog care discută despre zvonurile că Xi ar fi suferit o leziune la spate, care a făcut mai puțin de 4.000 de vizualizări;
- linkuri pe GitHub , site-ul web de dezvoltare de software, care descriu modalități de a ocoli firewall-ul Chinei în interiorul țării.
Alte solicitări includ pagina de pornire a The Epoch Times , un ziar afiliat mișcării religioase Falun Gong care este persecutată în interiorul Chinei și link-uri către profiluri de pe site-ul rus de socializare VKontakte.
Într-un caz, un utilizator a distribuit un videoclip cu un cuplu de etnie uigură care dansează, intitulat „Rustam și Zumrad (rock uiguur)”.
Beijingul a lansat un sistem radical de represiune împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang, pe care Națiunile Unite le-au descris ca încălcări grave ale drepturilor omului, iar unele țări occidentale le-au desemnat drept genocid.
O altă solicitare prezintă profilul VKontakte al unui student chinez, care conține un interviu video din 2000 al fostului președinte chinez Jiang Zemin, de 60 de minute la CBS, care este arhivat pe rețeaua nonprofit din SUA C- SPAN.
Interviul abordează probleme legate de drepturile omului, relațiile SUA-China și libertatea religioasă în China.
„Amploarea acestor solicitări este destul de amplă și este interesant că se extinde dincolo de setul clasic de probleme ale Beijingului, cum ar fi Xinjiang, Taiwan sau Tibet”, a spus Small.
RFE/RL nu a aflat care a fost răspunsul Roskomnadzor la solicitările Chinei, dar la momentul publicării articolului linkurile sunt încă accesibile în interiorul Rusiei.
„Este o abordare cuprinzătoare a managementului imaginii și este interesant că Beijingul crede că poate face aceste solicitări către Rusia”, a spus Small.
„Este o externalizare a modului în care aceste probleme sunt tratate în interiorul Chinei și poate un indiciu încotro se îndreaptă această cooperare”.
