Linkuri accesibilitate

3 minute | Miza unui nou mandat Biden, Norvegia-Suedia și o rachetă-bucluc, premierul Ciucă & girafa din Piața Victoriei


Nevoia de bani la buget pare că a forțat Guvernul să anunțe proiecte de reformă, precum interzicerea cumulării salariului de la stat cu pensia. Rezistența din sistem frânează însă decizia, iar Coaliția se îndreaptă spre înghețarea tuturor salariilor/supra-taxare. Foto: 23.02.2023
Nevoia de bani la buget pare că a forțat Guvernul să anunțe proiecte de reformă, precum interzicerea cumulării salariului de la stat cu pensia. Rezistența din sistem frânează însă decizia, iar Coaliția se îndreaptă spre înghețarea tuturor salariilor/supra-taxare. Foto: 23.02.2023

Lipsa de bani determină guvernul Ciucă să vehiculeze soluții controversate, inclusiv supra-impozitare în mediul privat. Global, știrile sunt dominate de noua candidatură la Casa Albă a președintelui Biden în 2024. Relațiile tensionate cu Rusia și China vor juca un rol cheie.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Guvernarea PSD-PNL-UDMR pare că se află între ciocan și nicovală. Are nevoie urgent de miliarde de euro, lipsă la buget. Există puține soluții: reforme urgente pentru limitarea privilegiilor, înghețarea salariilor bugetarilor de rând și/sau suprataxare inclusiv în mediul privat. Toate necesită curaj. Întrebarea e în ce direcție.

Iată știrile:

  • Președintele SUA, Joe Biden, și-a anunțat ieri candidatura pentru un al doilea mandat la Casa Albă la alegerile din 2024. Care e miza?
  • Contraofensiva ucrainiană și războiul Rusiei contra Ucrainei are efecte colaterale inclusiv printre aliați. Azi, un episod surprinzător Norvegia-Suedia.
  • Guvernul PNL-PSD-UDMR, în fața unor dileme majore: ori provoacă proteste de stradă înghețând salarii in corpore și suprataxare. Sau taie privilegii și pierde loialitatea „sistemului”.

Miza unui nou mandat Joe Biden la Casa Albă

Președintele american, Joe Biden, și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat la Casa Albă. Un anunț așteptat, sintetizat excelent de un editorial semnat de conducerea Washington Post: „Biden are dreptate. Încă dăm bătălia pentru sufletul Americii”.

Altfel spus, și mai ales dacă contracandidatul lui Joe Biden va fi din nou Donald Trump, alegerile din 2024 despre „cine suntem”. „Suntem oameni buni și decenți. Suntem încă o țară care crede în onestitate, respect și respectarea demnității celorlalți”.

Întrebarea e cum sunt ele definite: ce înseamnă decență pentru cei care susțin avortul și cei care se opun, pentru LGBT și pentru conservatori, pentru cei care sunt hispanici și alți minoritari și cei contestă sosirea de noi imigranți.

NYT insistă asupra listei de neîmpliniri ale actualului președinte, dar atrage atenția că motivele întârzierilor sunt argumente în plus: e vorba de probleme dificile ce necesită perseverență.

Diverse alte aspecte practice se pot dovedi de mare impact. Din cauza vârstei și problemelor de sănătate, greul campaniei va cădea pe umerii vicepreședintelui SUA, Kamala Harris.

Politico remarcă lipsa de entuziasm a situației. Un fel de parcurs cu mutări date. Invazia Rusiei în Ucraina și relațiile tensionate cu China sunt de asemenea teme dificile care se impun de la sine președintelui, indiferent cine va fi el.

Incident între Norvegia și Suedia din cauza unei rachete în... probe

BBC și nu numai informează că Norvegia și-a exprimat nemulțumirea față de prezența pe teritoriul său a unei rachete experimentale suedeze.

Racheta a aterizat la 10 km de orice întindere locuită, nimeni nu a fost rănit, nu s-au înregistrat pagube, dar a căzut pe teritoriul norvegian, nu suedez, la 40 de km distanță de locul unde trebuia să revină la sol.

Este numai un exemplu din nenumăratele situații dezagreabile, dificile sau grave pe care invazia Rusiei în Ucraina o provoacă. Suedia este pe cale să devină membră NATO dacă va reuși să înfrângă opoziția Turciei. Ankara a votat și aprobat aderarea Finlandei, dar nu și a Suediei, luna trecută.

Apropo, cu numai 19 zile înainte de alegerile prezidențiale și generale, autoritățile turce au operat 126 de arestări în 21 de provincii. Acuzația este aceea de legături cu organizații kurde scoase în afara legii, relatează BBC.

Revenind la războiul Rusiei contra Ucrainei, contraofensiva de primăvară înseamnă, între multe altele, un război al dronelor, după cum informează Europa Liberă.

Românii au cel puțin o contribuție în această privință. Activistul Radu Hossu și eforturile sale de a strânge bani pentru ambulanțe și mașini blindate au devenit celebre: a la Max Max, scriu colegii Europa Liberă în limba engleză.

Guvernul PNL-PSD-UDMR, între ciocan și nicovală

G4Media publică stenograma discuțiilor dintre liderii Coaliției de guvernare/miniștri în încercarea lor de a găsi soluții aplicabile pentru acoperirea găurilor de la buget. De unde trebuie să luăm bani, e mesajul principal.

Problemele sunt multe și toate complicate. Propunerea supra-taxării salariilor mai mari decât salariul președintelui, inclusiv în mediul privat a venit după alte soluții mai mult sau mai puțin pe muche de cuțit.

Nu știm dacă și-au întrebat și partenerele/partenerii de viață, mai mulți miniștri au soții angajate la rândul lor în instituții guvernamentale, a aflat Europa Liberă.

Prima soluție preconizată ele și cea mai în ton cu angajamentele României pentru obținerea a circa 30 de miliarde, bani UE prin PNRR, a fost proiectul de OUG pentru interzicerea cumulării pensiei speciale cu salariul la stat. Magistrații au replicat, cerând mărirea salariilor cu 25%.

Iar când decidenții s-au îndreptat spre înghețarea salariilor celor mai mulți dintre bugetari, a apărut riscul unor proteste și chiar greve în Sănătate și Educație. În lipsă de altceva, guvernul PNL a ajuns să discute supra-taxarea inclusiv a mediului privat, de unde replica se anunță încă și mai drastică.

Câteva editoriale severe creionează un guvern în derivă - Dan Tăpălagă, G4Media, care amestecă stânga cu drepta, criterile de la Bruxelles și interesele clientelei politice și care, așa cum spune Ioana Dogioiu de la Spot Media, încearcă să treacă la impozitarea progresivă pe ușa din dos.

Or, așa cum se știe, cota unică de 16% și-a câștigat drept de cetate la finele lui decembrie 2004, iar pentru români este un bun atât de legat de principiile pieței libere, încât e imposibil de schimbat fără o asumare politică și transparentă.

Cota unică are defecte, cele mai dezvoltate state ale lumii nu o practică. Dar în România, sentimentul general este că alternativa ar declanșa abuzuri administrative și blocaje economice mult mai grave. Și le permite cabinetul Ciucă cu un an înainte de alegeri? Sau lasă cârma PSD cât mai repede?

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

    TanaseE@rferl.org

XS
SM
MD
LG