Magistrații sunt cei mai avuți pensionari din sistemul public de pensii românesc. 10.222 de persoane cu pensii speciale („de serviciu”) erau plătite din sistemul public, conform datelor centralizate pentru luna martie 2023.
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și SRI nu au răspuns încă solicitărilor Europei Libere de a spune care sunt cele mai mari pensii din sistemele speciale.
Europa Liberă a obținut însă datele de la Ministerul Muncii, de exemplu. Pensia medie a unui special este de 14.500 de lei (aproape 3.000 de euro).
Cea mai mare pensie este de 50.359 de lei (peste 10.000 de euro).
Mai există o serie importantă de pensii speciale la casele de pensii ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerul de Interne și la Serviciul Român de Informații.
Cine beneficiază de pensii speciale
Sunt mai multe categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale.
Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul asimilat judecătorilor. Condiția oficială este să aibă minimum 60 de ani și cel puțin 25 de ani în sistem. Se pot pensiona mai devreme de împlinirea vârstei, la cerere. Personalul auxiliar al parchetelor și instanțelor se alătură și el categoriei favorizaților.
Lor li se adaugă procurorii, judecătorii și consilierii financiari ai Curții de Conturi.
Parlamentarii, personalul navigant și membrii corpului diplomatic și consular, angajații Ministerului de Interne și cei ai Ministerului Apărării Naționale. Plus angajații serviciilor de informații.
Există și mai multe case de pensii care deservesc aceste categorii, beneficiarii având posibilitatea să aleagă de la care casă de pensii să primească banii - de la cea specială sau de la cea națională.
Sistemul de pensii din România este în mod grav deficitar, iar acest deficit va continua să crească pentru că, pe măsură ce anii trec, ponderea din totalul bugetului devine din ce în ce mai mare.prof. Cristian Pîrvulescu, politolog
„Pensiile speciale nu sunt rezultatul contributivității, ele sunt rezultatul cumulativ al unor legi care au creat o serie de privilegii și care au stabilit un număr limitat de indivizi care profită de ele. Ele trebuiau să asigure pentru anumite categorii de funcționari formule rezonabile de retragere din sistem. Problema este însă că sunt nesustenabile din punct de vedere financiar-bugetar. Ca urmare, trebuie revizuite. Ele nu țin cont de principii simple precum echitate și solvabilitate”, explică politologul Cristian Pîrvulescu.
De exemplu, magistrații primesc, în medie, 85% din salariul brut, nu din cel net sau din contribuția către sistemul de pensii.
Am cerut încă din a doua jumătate a lunii aprilie topul primelor 100 de pensii din registrele tuturor caselor de pensii, dar, până la această dată, am primit datele doar de la Casa Națională de Pensii.
Plata pensiilor de serviciu se face din două surse:
- bugetul asigurărilor sociale pentru partea de pensie aferentă sistemului contributiv, specific tuturor pensiilor din România, bazată pe punctajul mediu anual;
- bugetul de stat pentru diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea cu caracter special) și pensia aferentă din sistemul public de pensii.
Fostul procuror general Augustin Lazăr, cea mai mare pensie de la Casa Națională de Pensii
Cea mai mare pensie, de 50.359 de lei (10.000 de euro), ar avea-o, spun surse din sistem, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr.
Acesta a ieșit la pensie în 2019, când se pregătea să candideze pentru un nou mandat. A renunțat însă la intenție, după acuzații cu privire la activitatea sa dinainte de 1989, respinse de acesta.
Pensia cea mai mare din sistemul public de pensii românesc este de 3,36 ori mai mare decât salariul actualului președinte, Klaus Iohannis.
Ocupantul fotoliului de la Cotroceni a avut, conform declarației de avere depuse în iulie 2022, un salariu de aproximativ 15 mii de lei (3.000 de euro) net, pe lună.
Pensia fostului procuror general este, de asemenea, de aproape opt ori mai mare decât pensia fostului președinte Traian Băsescu.
Pensiile speciale peste 3.000 de lei sunt impozitate suplimentar cu 10% din diferența de la 3.000 de lei la cuantumul pensiei.
Primele 100 de pensii din România aparțin magistraților și, conform datelor puse la dispoziția Europei Libere de Ministerul Muncii, se încadrează între 50.359 și 33.390 de lei.
În total, în evidențele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), la nivelul lunii martie 2023, existau înscriși un număr de 10.222 de beneficiari de pensii de serviciu pentru care suma achitată este 148.249.599 lei, ceea ce înseamnă o pensie medie de 14.502 lei.
Pensia medie în România este de 1.980 de lei, conform datelor existente în sistemul Casei Naționale. Și salariul minim net este de 1.863 de lei.
În top zece al celor mai mari pensii din România, din sistemul public, se vede clar diferența dintre ultimele salarii încasate și cuantumul pensiilor din 2023.
Pensia de pe poziția 10 se ridică în prezent la 42.385 de lei, iar în momentul în care persoana a ieșit la pensie salariul era mult mai mic, după cum rezultă din grafic.
Nu același lucru se întâmplă și în cazul procurorului general Augustin Lazăr. Pensionat în 2019, acesta primește net 50.385 de lei, mai puțin decât ultimul salariu încasat.
Pensionari speciali, angajați la stat
Ieșirea la pensie devreme aduce, pe lângă suma de bani primită, și alte avantaje. Mulți dintre pensionarii speciali se întorc în sistemul de stat, unii în funcții de demnitare publică, și ajung să cumuleze salariile cu pensia.
Un exemplu pentru foști șefi de parchete sau instanțe este cel al transformării în magistrat constituționalist.
Dintre actualii membri ai Curții Constituționale, cumulează pensia cu salariul următorii:
- fostul procuror Cristian Deliorga (401.412 de lei pensie/an, 283.980 salariu/an).
- fostul procuror-general adjunct Bogdan Licu, pensionat în perioada numirii la Curtea Constituțională, care ar avea o pensie de aproximativ 28.000 de lei pe lună.
- fosta șefă a instanței supreme, Livia Stanciu a câștigat, în 2021, 396.734 din pensii și diferențe salariale și 290.640 de lei salariul de la CCR.
Pe lista foștilor judecătorilor CCR care au cumulat pensia cu salariul s-au aflat, înainte de terminarea mandatelor, și Daniel Morar, fost procuror general și fost procuror-șef DNA sau judecătoarea Mona Pivniceru.
Tot în sistemul public lucrează și fostul procuror militar Nelu Ciobanu. El este secretar de stat în Ministerul de Justiție și a încasat 415.620 de lei în 2021. Banii sunt plătiți, conform declarației de avere depuse de acesta, de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale.
Pensiile, piatra de moară din PNRR
Reforma pensiilor speciale a fost o cerință expresă a Comisiei Europene pentru acordarea de bani în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Procentul cheltuielilor cu pensiile, cerut de oficialii europeni, este de 9,4% din PIB, ceea ce reprezintă o cheltuială de 25% din veniturile statului.
Media europeană este de 24%. Nici statele din estul Europei nu cheltuie mai mult de 9.4% din PIB pentru pensii.
Oficialii de la București nu văd realizabil de un astfel de plan. În urma discuțiilor de la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă susține că s-a ajuns la concluzia că este nevoie să fie făcute „ajustări” la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și că s-a discutat „de principiu” despre plafonul de 9,4% din PIB asumat prin PNRR pentru pensii.
„Am convenit cu doamna preşedintă (Ursula von der Leyen, preşedinta CE – n.r.) ca acest indicator să poată fi înlocuit cu indicatori de disciplină fiscală, având la bază studiul Băncii Mondiale, iar detaliile tehnice legate de modalitatea în care se va proceda vor fi stabilite la nivelul comisiilor de specialitate”, afirma premierul la finalul lui 2022.
Comisia cere regândirea sistemului de pensii și reducerea nivelului și cuantumului pensiilor speciale.
Precedentul pensiilor pentru parlamentari. CCR a respins reforma
Anularea pensiilor speciale va duce la probleme majore, spun voci din sistem. Pe de o parte, de fiecare dată când s-a pus problema astfel, sistemul judiciar și cel de poliție s-au confruntat cu plecări masive. De altfel, există un deficit de judecători și procurori.
Săptămâna trecută, fostul procuror-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, explica faptul că gradul de ocupare a posturilor de procuror era de 74,19%, la 31 decembrie 2022.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, și fostul șef al DNA, Crin Bologa, spunea că reușise, din 2020 până în 2022, să crească gradul de ocupare al DNA de la 60 la 82%. Recunoștea și că pierduse deja 23 de procurori în anul de dinainte.
Crin Bologa a devenit și el pensionar special după interviu. El a candidat pentru un nou mandat la șefia DNA și, la puțină vreme după ce a fost respins, a cerut CSM să îl pensioneze la 51 de ani.
În cazul parlamentarilor, încercarea de a anula pensiile speciale s-a lovit de rezistența Curții Constituționale.
Pe 17 februarie 2021, plenul Parlamentului vota abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. La momentul adoptării acesteia, peste 800 de foști senatori și deputați beneficiau de indemnizație pentru limită de vârstă.
Legea a ajuns la Curtea Constituțională după ce mai mulți parlamentari au contestat efectele ei în instanță, iar magistrații au decis că nu este în acord cu legea fundamentală.
Motivul a fost că parlamentarii s-au grăbit să o voteze și au urmat procedura de adoptare a actului normativ într-o singură zi, deci o problemă de formă, nu de fond.
La momentul deciziei CCR, peste 70 de foști deputați și senatori au atacat la instanțele din țară anularea pensiilor speciale și au ridicat excepții de neconstituționalitate.
Tribunalele Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara au trimis dosarele spre competenta soluționare a judecătorilor constituționaliști.
Reforma, singura soluție
Nu doar PNRR este strict în privința pensiilor speciale, ci și experții. Politologul Cristian Pîrvulescu spune că reforma pensiilor a fost necesară nu doar în România, ci și în state din Occident.
„Legea pensiilor din Franța, care până la urmă a luat forma unei legi de modificare a bugetului asigurărilor sociale, a desființat 42 de regimuri speciale de pensii. De pensii speciale dispuneau nu doar anumite categorii regaliene, ci și muncitori. Spania, de asemenea, tot anul acesta, a reformat sistemul de pensii din același motiv și a crescut vârsta de pensionare”, explică Pîrvulescu.
El spune că reforma i-ar determina pe politicieni să se ocupe de politici publice reale. În plus, sistemul de pensii e discriminatoriu pentru angajații de la privat față de cei de la stat.
„Este inadmisibil acest lucru, pentru că într-o democrație liberală toți cetățenii sunt egali, iar statul are obligația să asigure această egalitate efectivă. Nu se creeze privilegii”, mai adaugă politologul.
El consideră însă că va fi extrem de grea reformarea sistemului de pensii, indiferent de cerințele Comisiei Europene, pentru că reforma sistemului de pensii ar duce și la reforma sistemului de salarizare care s-ar răsfrânge și asupra mediului privat.
El crede că patronatele nu sunt dispuse acum să accepte e nouă salarizare, în condițiile în care România rămâne unul dintre statele cu o forță de muncă ieftină.
