Secretarul de stat Antony Blinken a declarat că Statele Unite îl sancționează pe Ivanișvili pentru „subminarea viitorului democratic și euroatlantic al Georgiei în beneficiul Federației Ruse”.
Blinken a mai spus că Ivanișvili a implementat „acțiuni sau politici care subminează procesele sau instituțiile democratice din Statele Unite sau din străinătate, pentru Guvernul Federației Ruse”.
Ivanișvili, care a făcut miliarde în Rusia din metale și telecomunicații în anii 1990, este artizanul conducerii Georgiei de la țara deschisă către Occident, candidată la aderarea la UE, către țara prorusă. Ivanișvili a acuzat direct agențiile de informații străine că încearcă să conducă Georgia în război cu Rusia.
Sancțiunile marchează punctul culminant al unor ani de înrăutățire a relațiilor dintre Occident și Georgia, care fusese considerată printre cele mai democratice și pro-occidentale țări din fosta Uniune Sovietică.
Visul Georgian, aflat la putere și înființat de Ivanișvili și dominat în continuare de el, susține că este dedicat unei Georgii democratice și pro-occidentale, menținând în același timp legături pragmatice cu Rusia vecină.
Însă, luna trecută a înghețat discuțiile privind aderarea la UE până în 2028, oprind brusc un obiectiv național de lungă durată scris în constituția țării.
Înghețarea discuțiilor cu UE a declanșat o lună de proteste, reprimate cu violență de autoritățile dominate de Visul Georgian, în care peste 400 de persoane, inclusiv lideri marcanți ai opoziției, au fost reținute.
Pe 18 decembrie, SUA au sancționat mai mulți oficiali înalți ai Ministerului de Interne georgian pe care i-au acuzat de complicitate la represiunea împotriva protestatarilor.
Sancțiunile înseamnă că oricare dintre bunurile lui Ivanișvili din SUA sunt înghețate.
Ivanișvili și aliații săi din guvern au spus în mod repetat în ultimii ani că miliardarul era deja sub „sancțiuni de facto” din partea SUA, lucru negat de Washington.
Ivanișvili a susținut în acest an legile de inspirație rusească care reglementează sancționarea așa-zișilor „agenți străini” și drepturile LGBT despre care criticii spun că sunt de natură draconiană și de inspirație rusă.
Rusia a condus Georgia timp de aproximativ 200 de ani, până în 1991, iar sondajele arată că georgienilor nu le place marele lor vecin, care continuă să susțină două regiuni separatiste ale Georgiei: Osetia de Sud și Abhazia.
Rusia și Georgia nu au avut relații diplomatice oficiale de când Moscova a învins Tbilisi într-un război de cinci zile în 2008.
Rusia a declarat că nu se amestecă în Georgia.
Tulburările din ultimele săptămâni urmează alegerilor din octombrie, în care rezultatele i-au oferit Visului Georgian 54% din voturi, însă partidele de opoziție spun că au fost puternic viciate și, prin urmare, ilegitime.
Președintele Georgiei, Salome Zourabișvili, un critic al Visului Georgian, cu atribuții mai mult onorifice, a spus că nu recunoaște rezultatele alegerilor și că nu va părăsi palatul prezidențial când mandatul său se încheie, la sfârșitul acestei luni.
Succesorul ei, Miheil Kavelașvili, ales de un colegiu electoral compus din parlamentari ai Visului Georgian, urmează să fie învestit duminică, 29 decembrie.
Visul Georgian a spus că se așteaptă ca relațiile cu SUA să se îmbunătățească în timpul noului mandat al președintelui ales Donald Trump.
