Comisia Europeană a trimis statelor membre UE cea mai recentă propunere de sancțiuni care vizează Rusia. Pachetul, al 11-lea de la invazia completă a Ucrainei în februarie 2022, va fi revizuit oficial pentru prima dată de către cei 27 de ambasadori la UE atunci când se vor reuni la Bruxelles pe 10 mai.
Deși este imposibil de spus cât timp le va lua să ajungă la un acord, ipoteza de lucru este că măsurile vor fi adoptate în a doua jumătate a lunii mai, ceea ce înseamnă foarte repede în conformitate cu standardele UE, scrie corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak.
Motivul este dublu: în primul rând, pentru că aceiași ambasadori au fost deja informați de Comisia Europeană cu privire la conținutul pachetului în așa-numitele „confesiuni" de la sfârșitul lunii aprilie.
Propunerile prezentate sunt aproape identice cu pachetul de sancțiuni care a ajuns acum la capitalele UE. Ceea ce înseamnă că majoritatea, dacă nu toate statele membre, au fost de acord cu sugestiile prezentate.
Al doilea motiv pentru care aceste sancțiuni pot fi aprobate cu relativă ușurință în săptămânile următoare este că sunt slabe.
Din multe puncte de vedere, acestea urmează aceleași modele ca și ultimele cinci pachete privind Rusia convenite de Bruxelles încă din vara anului trecut. Acestea acoperă în mare măsură lacunele prin clarificarea dispozițiilor deja convenite și prin introducerea unor măsuri care nu vor afecta cu adevărat economia rusă.
Cu alte cuvinte, UE nu merge după gazul rusesc aici, nici restul importurilor ue care încă nu sunt vizate, nici vasta sa industrie nucleară, inclusiv gigantul de stat Rosatom. Nici măcar comerțul cu diamante cu UE.
Acest lucru se datorează în mare parte faptului că unele țări, în frunte cu Ungaria, au precizat foarte clar că nu vor mai fi de acord cu alte sancțiuni în domeniul energiei. Aceasta este o poziție care va rămâne neschimbată atât timp cât prețurile la energie rămân ridicate și riscă să crească din nou în această toamnă și iarnă.
Noutatea din această propunere de pachet de sancțiuni este că există de fapt prevederi care vizează energia rusă, ceea ce Budapesta ar putea invoca, dar nesemnificativă și fără să afecteaze majoritatea țărilor.
Propunerea prevede că derogarea temporară acordată Germaniei și Poloniei pentru furnizarea de țiței prin conducte din Rusia prin secțiunea de nord a conductei petroliere Drujba ar trebui să înceteze.
Berlinul și Varșovia sunt de acord cu acest lucru, deoarece consideră că sunt capabile să obțină petrol din alte surse, dar nu se așteaptă ca Ungaria și alte țări fără ieșire la mare din Europa Centrală să facă presiuni pentru oprirea petrolului rusesc care vine prin rețeaua de conducte Drujba din sud.
Măsura principală din acest pachet este, de altfel, că Bruxelles-ul propune să meargă după țări terțe care eludează cu bună știință sancțiunile UE. Aceasta este, cu alte cuvinte, o încercare a UE de a începe cu așa-numitele „sancțiuni secundare" pe care SUA le folosesc deja de ceva timp la nivel global.
Dar întrebarea este cât de rapidă și cât de puternică va fi această potențială nouă măsură.
În proiectul de regulament, consultat de RFE/RL, există câțiva pași pe care Bruxelles-ul ar trebui să îi ia înainte de a elimina orice pedeapsă.
Textul prevede că „pentru a aborda eludarea măsurilor restrictive ale Uniunii prin intermediul jurisdicțiilor țărilor terțe, Uniunea ar trebui să își concentreze eforturile asupra consolidării cooperării bilaterale prin angajament diplomatic cu țările terțe în cauză și furnizarea de asistență tehnică acestora".
De asemenea, acesta notează că „înainte de a include o țară terță pe lista țărilor vizate de această măsură, Uniunea ar trebui să informeze și să solicite punctul de vedere al guvernului țării respective pe baza constatărilor preliminare ale analizei tehnice și a măsurilor de remediere preconizate".
Toate acestea înseamnă că UE va adopta o abordare neobligatorie pentru început și că anexa deja pregătită pentru țările vizate va rămâne goală de ceva timp.
Cel mai delicat aspect privește sancționarea a opt companii militare chineze despre care blocul comunitar consideră că au ajutat mașina de război a Kremlinului.
Vizarea Beijingului în contextul războiului ucrainean este o premieră și chiar dacă aceste companii nu sunt foarte mari, poate fi un detaliu cu care mai multe state membre UE să nu fie de acord, ca să nu ostilizeze China prea mult în acest moment.
Restul propunerilor reprezintă o modalitate de a strânge șurubul. Interdicțiile de export din UE către Rusia acoperă deja mii de articole și acum vor fi adăugate mai multe.
Este vorba, în special, de capacitatea Moscovei de a produce microcipuri prin interzicerea diferitelor materiale semiconductoare, fabricarea și testarea echipamentelor pentru circuite electronice integrate, precursori ai armelor chimice, componentelor optice, instrumentelor de navigație și metalelor utilizate în echipamentele marine.
Toate vânzările de drepturi de proprietate intelectuală vor fi interzise, chiar dacă majoritatea acestor transferuri s-au oprit deja.
RT Balcani va avea licența de difuzare în UE suspendată, după ce un lung șir de alte canale RT vor avea aceeași soartă.
Circulația camioanelor înmatriculate în Rusia care transportă mărfuri pe cale rutieră în UE va fi interzisă, iar același lucru este valabil și pentru importul de produse siderurgice din țări terțe dacă acestea conțin componente din Rusia. Nu nesemnificativ, dar cu greu va mai fi ceva care să facă Rusia să revină la masa negocierilor.
