În ultimul an, aproape 5.000 de dosare au fost închise din acest motiv. Printre beneficiari: politicieni, afaceriști, dar și proxeneți sau bătăuși.
Din luna mai 2022 până în prezent, mii de procese penale s-au închis după ce judecătorii au aplicat o decizie a Curții Constituționale (CCR) și o hotărâre a instanței supreme care au stabilit că, vreme de patru ani, între 2018 și 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale și, mai mult, că decizia se aplică retroactiv.
Acest lucru a dus la închiderea a mii de dosare, de la cele de corupție în care erau judecați înalți funcționari publici, până la dosare care judecau fapte de tâlhărie, furturi, proxenetism, trafic de persoane, dar și un dosar de terorism.
Europa Liberă trece în revistă cele mai mediatizate dosare penale care au fost închise pe baza acestor două decizii ale judecătorilor.
Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și fost președinte al Camerei Deputaților a scăpat de închisoare după ce a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență.
În 2008, Olteanu ar fi primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-i numi un apropiat, pe Liviu Mihaiu, în funcția de guvernator al Deltei Dunării.
Condamnat definitiv la cinci ani închisoare, Olteanu a făcut o cerere de revizuire la tribunal după ce a apărut decizia CCR privind prescripția și a fost eliberat imediat după doi ani de detenție.
Alt beneficiar al deciziei privind prescripția a fost Adrian Mititelu, patronul clubului de fotbal FC U Craiova. Condamnat definitiv la o pedeapsă de trei ani închisoare deoarece ar fi vândut un fotbalist cu 1,1 milioane de euro deși activele clubului erau puse sub sechestru de Fisc, Mititelu a fost eliberat din închisoare de îndată.
Fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu a fost judecat pentru spălare de bani după ce ar fi primit 2,2 milioane de euro pentru a acorda contracte preferențiale de închiriere pentru licențe Microsoft cu Guvernul României.
Banii au ajuns în conturile unei firme cipriote, care i-au virat ulterior în țară. În decembrie 2022, instanța supremă a constatat că faptele s-au prescris în urma deciziei CCR.
În 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) îi condamna pe Crinuța Dumitrean și Sergiu Diacomatu la câte șapte ani închisoare după ce ar fi supraevaluat cu 54 milioane de euro despăgubirile pentru un teren din București.
Cei doi conduceau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), iar banii au ajuns la afaceristul Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, care a primit și el șase ani închisoare.
Intermediarul afacerii a fost Dorin Cocoș, fostul soț al ministrului Dezvoltării, Elena Udrea. Partea lui Cocoș a fost de 16 milioane de euro, potrivit DNA.
În decembrie 2022, instanța supremă constata, în recurs, că faptele s-au prescris și toți cei implicați în dosar au fost achitați.
Dezinfectanți diluați pentru spitale, dosar închis
În scandalul dezinfectanților neconformi vânduți spitalelor publice, directorii companiei Hexi Pharma au scăpat de închisoare după ce faptele s-au prescris.
Condamnați la fond la câte trei, respective trei ani și opt luni de închisoare cu executare pentru fals în înscrisuri și zădărnicirea combaterii bolilor, Flori Dinu și Mihai Leva au scăpat de proces după prescrierea faptelor.
Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de spitale din întreaga țară „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, altfel spus - dezinfectanți cu etichete false.
În aprilie 2023, Curtea de Apel București a constatat încetarea procesului penal față de Elena Udrea în dosarul „Hidroelectrica”.
Udrea și Dan Andronic au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în decembrie 2017, în dosarul în care fostul ministru al Dezvoltării era acuzat că a acceptat o mită de aproape cinci milioane de dolari de la magnatul Bogdan Buzăianu pentru a păstra condițiile păguboase pentru stat ale contractelor cu compania Hidroelectrica.
În alt dosar, Udrea a fost condamnată la opt ani închisoare în contextul campaniei electorale a fostului președinte Traian Băsescu. Fiica fostului demnitar, Ioana, a primit o pedeapsă de cinci ani închisoare.
Procesul durează de șase ani, iar avocații celor două au cerut instanței supreme să constate prescrierea faptelor. O decizie definitivă urmează să se pronunțe pe 11 iulie.
Norocul lui Boureanu
Pe 26 mai, ÎCCJ a constatat prescripția răspunderii penale a fostului deputat PDL Cristian Boureanu în dosarul în care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost condamnați definitiv.
Instanța supremă a dispus astfel încetarea procesului penal împotriva lui Cristian Boureanu, după ce acesta fusese inițial condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
Tot prin prescripția răspunderii penale au scăpat de acuzații și Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, condamnat inițial la cinci ani şi șase luni de închisoare pentru luare de mită) și Mihaela Mititelu, o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR, care primise patru ani de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă.
Ionuț Costea, condamnat la șase ani închisoare a dispărut din țară. Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu a primit în acest dosar o pedeapsă de șapte ani și patru luni după ce ar fi cerut și primit două milioane de euro de la o companie austriacă pentru reabilitarea unui tronson de cale ferată.
Acuzat de terorism și achitat în baza deciziei CCR
Pe 8 iulie, instanța supremă a constatat încetarea procesului penal pe motiv că faptele s-au prescris în cazul unui licean radicalizat în numele unei organizaţii fundamentaliste din Orientul Mijlociu, care a discutat cu un alt elev despre cum să arunce în aer centrala nucleară de la Cernavodă.
În iunie 2018, Mihai Theodor Eugeniu, la acea vreme în vârstă de 15 ani, a fost reţinut de DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Mihai Theodor Eugeniu a susţinut legitimitatea participării la luptă în favoarea organizaţiilor teroriste, manifestându-şi intenţia de a călători în zonele de conflict şi s-a instruit şi a pus la dispoziţia altor persoane materiale de instruire cu privire la producerea de dispozitive explozive improvizate şi utilizarea armelor în vederea realizării de atacuri teroriste.
Raiul proxeneților
Europa Liberă a arătat că, numai într-o lună, zece proxeneți au scăpat de pedepse după ce li s-a aplicat decizia CCR privind prescrierea faptelor. Magistrații au analizat faptele grupării, au descris metodele prin care aceștia au traficat minore în Olanda, însă nu i-au putut pedepsi judiciar pentru că faptele s-au prescris.
Alți doi proxeneți din Botoșani au scăpat de proces după ce au dus 130 de femei din patru județe ale Moldovei în Olanda unde le-au obligat să se prostitueze.
Victimele erau păcălite cu locuri de muncă în străinătate, unde erau exploatate sexual. După o anchetă care a durat zece ani, inclusiv colaborarea cu autoritățile olandeze, proxeneții au scăpat de acuzații după doi ani de proces.
Evazionist de top, salvat de CCR
Omul de afaceri Nelu Iordache a scăpat de două dosare penale în urma deciziilor CCR și ÎCCJ.
Astfel, în ianuarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti i-a anulat o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air. Motivul? Faptele s-au prescris.
În al doilea dosar, după o judecată de cinci ani la Tribunalul București, judecătorii au decis încetarea procesului.
Potrivit DNA, în luna decembrie 2012, Nelu Iordache a înregistrat în contabilitatea SC Romstrade SRL achiziţii fictive de materiale de construcţii în sumă totală de 58.921.812 lei, în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit şi al deducerii nelegale de TVA.
În martie 2023, Tribunalul București s-a conformat deciziei CCR privind prescripția și a constatat încetarea procesului penal pe numele fostului europarlamentar PDL Petru Constantin Luhan, într-un dosar de corupție deschis în 2019.
Acuzat de DNA pentru că ar fi decontat în fals deplasări de peste 50.000 de euro din bugetul UE, Luhan nu a mai apucat să fie condamnat.
Peste 4.500 de dosare prescrise
La o căutare pe ReJust.ro - portalul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru jurisprudența instanțelor din România - pe criteriile „penal”/ „încetare proces penal”/ „hotărâre”, sistemul informatic arăta luni, 26 iunie, seara, 4.675 de rezultate pentru ultimul an 26 iunie 2022 - 26 iunie 2023.
Cauzele privesc infracțiuni de furt, constituire de grup infracțional organizat, lovire sau alte violențe, înșelăciune, distrugere, amenințare, delapidare, corupție.
Nu apar la căutare dosarele închise pe motiv de viol sau trafic de minori, acestea fiind blocate automat de sistemul informatic.
De asemenea, nu sunt centralizate pe portal soluțiile pronunțate de instanța supremă.
Exemple ale numărului de dosare închise de instanțe în intervalul 26 iunie 2022 - 26 iunie 2023:
- 44 de dosare de corupție pe motivul prescrierii faptelor;
- 251 dosare de evaziune fiscală;
- 46 dosare de constituire a unui grup infracțional organizat;
- 376 dosare de furt calificat;
- 326 dosare de înșelăciune;
- 9 dosare de infracțiuni la regimul vamal;
- 180 de dosare de fals în înscrisuri;
- 20 de dosare ce privesc infracțiuni la regimul silvic;
- 43 de dosare de ultraj;
- 142 de dosare de violare de domiciliu;
- 8 dosare de fals în înscrisuri oficiale;
- 258 de dosare de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
De unde a pornit totul
Pe 26 mai anul trecut, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul Penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.
Ulterior, nouă judecători de la instanța supremă au decis că hotărârea Curții Constituționale (CCR) din mai 2022 privind termenul de prescripție trebuie interpretată ca o lege mai favorabilă.
Câțiva magistrați din țară au avut curajul să conteste deciziile CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiției (ÎCCJ) și au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Instanța europeană ar trebui să se pronunțe pe aceste cereri și să explice care este calea de urmat din perspectiva dreptului comunitar.
