Când e vorba de panificație, antreprenorii nu sunt făcuți din același aluat. Unii manifestă prudență în fața modificărilor de taxe anunțate, alții consideră că noile reguli ar putea fi benefice și ar lăsa în competiție doar adevărații oameni de afaceri.
La mai bine de două luni de când sunt vehiculate în spațiul public, tăierea unor facilități fiscale și reducerea risipei bugetare nu au căpătat nici până în prezent un contur legislativ clar.
Principalele modificări ar viza reintroducerea contribuțiilor de asigurări sociale pentru angajații din construcții și agricultură, impozitul pe venit pentru cei din industria IT sau modificarea TVA de la 9 la 19% în zona de hoteluri, restaurante și catering.
Printre actualii beneficiari de facilități fiscale sunt și cei din industria panificației. Direct sau indirect, și ei ar putea fi afectați de deciziile guvernamentale, în cazul în care vor fi păstrate chiar și doar o parte dintre modificările anunțate.
„Mi-e cam frică să investesc momentan”
La brutăria lui Cristian Mera din Galați lucrează 17 angajați. Omul de afaceri recunoaște că o parte din utilaje ar merita schimbate și pentru a le înlocui ar trebui să cheltuiască 50 – 60.000 de euro.
„Mi-e cam frică să investesc momentan”, susține Mera și spune că două sunt motivele pentru care a amânat decizia.
În primul rând prețul produsului finit, de distribuție, care e mic în comparație cu prețurile de achiziție ale materiei prime, energiei sau combustibilului.
Apoi, se confruntă cu dificultăți în a găsi personal calificat, dispus să lucreze în condițiile salariale pe care le poate oferi piața românească.
„Dacă se scot reducerile fiscale, ar trebui să dau mai mulți bani din buzunar și asta m-ar afecta economic. Nu doar pe mine, ci pe mulți din industrie”, susține Mera, administratorul societății Bedana SRL.
În panificație, taxele pe salariul minim brut sunt cu aproximativ 400 de lei mai mici față de alte domenii.
„Vor muri business-urile care nu erau stabile”
Dinspre competiție, lucrurile se văd diferit. Ciprian Boran conduce în același oraș o brutărie cu 30 de angajați.
„Vor muri business-urile care nu erau stabile. Sunt și eu afectat, dar dacă vrem să avem salarii ca în Europa nu se poate până când pâinea sau serviciile nu vor costa ca în Europa”, susține Boran, administratorul Deitacom SRL.
El arată însă că, în final, cei care vor suporta consecințele modificărilor de taxe vor fi tot clienții.
„Să nu se aștepte lumea ca prețurile să rămână la fel”, spune antreprenorul.
Cât privește investițiile preconizate pe termen scurt, ele vor fi realizate. Este vorba de aproximativ 100.000 de euro pentru înlocuirea unor utilaje și 500.000 de euro în cadrul unui proiect cu finanțare UE.
„Amânarea unei investiții înseamnă faliment”, explică Boran de ce modificarea taxelor nu-l împiedică să-și pună în aplicare planul de afaceri.
„Problema nu este la mediul de afaceri”
Reprezentanții mediului antreprenorial arată că soluția pentru acoperirea găurii de la buget este chiar în curtea Guvernului.
„Problema nu este la microîntreprinderi sau IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii, n.r.), ci la instituții publice”, susține Radu Oprea, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud - Est.
Soluțiile ar viza redimensionarea aparatului bugetar și eficientizarea companiilor de stat dovedite a fi adevărate găuri negre bugetare.
„La nivelul micilor întreprinzători deocamdată nu a luat nimeni decizii radicale. Sunt discuții referitoare la declanșarea unei greve fiscale sau declararea pentru două – trei luni de venituri zero pentru a nu plăti taxe, cu variante rectificative ulterioare, dar deocamdată nu e ceva concret”, explică Oprea atmosfera din zona antreprenorială.
De ce se opune mediul de afaceri modificării Codului Fiscal
Un sondaj făcut de Consiliul Național al IMM-urilor din România la începutul lunii iulie arată care este opinia antreprenorilor cu privire la impactul modificărilor fiscale prognozate prin ordonanțele austerității, așa cum erau atunci vehiculate în spațiul public.
Întrebați dacă sunt de acord cu o nouă modificare a Codului Fiscal de la data de 1 septembrie 2023, 71% din antreprenori au răspuns negativ.
La întrebarea „ Care sunt modificările fiscale ce vor avea cel mai mare impact negativ asupra activității dvs?”, antreprenorii au răspuns:
- Creșterea valorii TVA-ului – 70%;
- Renunțarea la cota unică -37%;
- Renunțarea la facilitatea privind CASS-ul pentru salariații din domeniul construcțiilor și agriculturii (28%);
- Renunțarea la impozitul pe venit pentru salariații din domeniul IT – 7%.
La chestionarul de mai sus au participat 1.197 antreprenori. Două săptămâni mai târziu, Consiliul Național al IMM-urilor din România realiza un alt sondaj, la care au fost implicați 887 de antreprenori, pentru a identifica opinia antreprenorilor cu privire la creșterea salariului minim brut garantat în plată. Și această măsură a fost vehiculată de Guvern, fără a fi până în prezent finalizată.
Întrebați dacă au posibilitatea creșterii salariului minim al angajaților în perioada următoare, 87% dintre antreprenori au răspuns negativ.
În ceea ce privește măsurile pe care le vor adopta în cazul impunerii de către Guvern a creșterii salariului minim, antreprenorii au menționat:
- Creșterea prețurilor produselor/ seviciilor – 67%;
- Diminuarea personalului – 54%;
- Diminuarea activității firmei – 25%;
- Închiderea firmei – 10%;
- Reducerea programului de lucru al angajaților – 10%.
Guvernul vede doar o „reașezare a climatului concurențial”
Eliminarea unor facilități fiscale din diferite domenii de activitate sau noua majorare a salariului minim pe economie, ce generează automat și încasări suplimentare la buget, sunt văzute dinspre Guvern drept un act de justiție economică.
„Înțeleg reacția celor care au avut anumite facilități, înțeleg reacția că se vorbește de așa-zisele noi taxe, vă spun că nu sunt noi taxe, este de fapt o reașezare a climatului concurențial, corect, într-un stat.
Sunt mai multe propuneri, în funcție de măsură. Unele de la 1 septembrie, unele de la 1 octombrie, vor fi unele de la 1 ianuarie. Cert este că nu vor aduce dezechilibre macroeconomice sau crize sociale. Vor fi niște măsuri care vor aduce un climat concurențial corect”, explica la sfârșitul lunii iulie prim-ministrul Marcel Ciolacu, fără a oferi detalii.
Cert e că în prezent niciuna dintre măsuri nu este bătută în cuie, la două luni de la vehicularea lor în spațiul public.
„Ordonanța de Urgență referitoare la economiile din sistemul bugetar și cea cu venituri mai mari din colectare (noile taxe impuse mediului de afaceri, n.r.) sunt în mare parte finalizate”, a declarat pentru Europa Liberă o sursă apropiată primului ministru.
O confirmare în acest sens am primit și din partea Ministerului Finanțelor. Conform informațiilor obținute de Europa Liberă, ministrul Finanțelor se va deplasa la Bruxelles după data de 24 august, pentru o discuție cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema măsurilor ce vor fi adoptate, astfel încât Planul de Redresare și Reziliență al României să nu fie afectat.
