La opt ani de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia au murit 64 de oameni, România nu are niciun centru pentru mari arși, unde ar putea fi tratate victimele exploziilor precum cea de la Crevedia sau ale incendiilor precum cel din Colectiv.
Ciprian Isacu, medic român la o clinică privată de arși din Belgia, care s-a ocupat de răniții de la Colectiv, spune că numărul paturilor pentru arși a rămas același în România în ultimii 8 ani.
„Singura diferență de la Colectiv încoace este că acum i-au trimis repede, față de cum i-au trimis după Colectiv. Spuneau, pe vremuri, că nu pot trata decât până la 50% din suprafața corpului, acum au trimis și cu 10% și cu 20%, au trimis tot. Iar nu au fost paturi, iar s-au mirat că s-a întâmpalat”, a spus Ciprian Isacu pentru Europa Liberă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, admitea într-un interviu de duminică de la Digi24 că ceea s-a schimbat sigur după Colectiv ar fi faptul că acum există și se respectă procedurile pentru situații de urgență.
Ultimul raport al Curții de Conturi, făcut în urma controalelor din 2022, arată că România nu are facilităţi medicale care să îi ajute pe pacienţii cu arsuri grave nici în ceea ce priveşte tratamentul, nici în ceea ce priveşte recuperarea.
„În România nu există un Centru de arşi care ar putea trata cazuri foarte grave şi nici Centre de recuperare medicală a pacienţilor care au suferit arsuri severe. În prezent, există doar 37 de paturi în opt unităţi sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate”, preciza Curtea de Conturi în februarie 2023.
Pe lângă aceste paturi, spitalele județene și municipale mai au locuri pentru arșii de severitate mică spre medie.
La o zi după exploziile de la Crevedia, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spunea că spitalele din România au, în total, „30 de paturi pentru mari arși”, însă este vorba de locuri din spitalele de urgență.
„Noi am avut o disponibilitate, adică paturi neocupate, pentru că erau pacienți care erau în tratament acolo, deci, șase paturi aseară ( n.r. sâmbătă seara). Erau cinci în București și unul la Timișoara. Evident, numărul de victime era mai mare decât șase. Însă, au fost îngrijiți în secțiile de terapie intensivă”, a spus ministrul Sănătății.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Sănătății spune că în România sunt 34 de paturi pentru tratarea pacienților cu arsuri grave, din care 10 pentru copii. Acestea nu fac parte din unități dedicate marilor arși, ci sunt paturi din secțiile de terapie intensivă (ATI) din unele spitale.
De asemenea, ministrul Rafila a reluat aceleași informații într-un alt interviu televizat, luni, la Medika TV, dar și într-o conferință de presă de marți.
Însă, un document semnat de secretarul de stat Cătălin Vișean din Ministerul Sănătății, din data de 7 august 2023, arată că „în prezent există doar 6 paturi pentru pacienți adulți arși gravi și niciunul pentru copii”, scrie G4Media.
Distribuirea locurilor pentru arsuri grave în spitale:
- Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatori și Arsuri București - 6 paturi;
- Spitalul Clinic de Urgență București - Floreasca - 5 paturi;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara - 5 paturi;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași - 5 paturi
- Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar Arseni” București - 3 paturi;
- Spitalul Clinic de Urgență Copii “Grigore Alexandrescu” București - 10 paturi (copii).
În realitate, România nu are niciun pat pentru mari arși, așa cum prevăd normele europene stabilite de European Burns Association, asociația recunoscută de toate țările europene, norme care au fost transpuse și în legislația românească.
Acestea prevăd că un pacient ars trebuie să ajungă într-un interval ideal de 48 de ore într-un centru de mari arși pentru a primi îngrijiri medicale.
În prezent, în urma tragediei de la Crevedia, 12 pacienți au fost trimiși în spitale din Belgia, Italia, Norvegia, Germania și Austria.
Suprafața corporală arsă a acestor pacienți variază de la 10% la 80%. Toți pacienții sunt stabili hemodinamic, dar unii sunt intubați și ventilați, iar alții respiră spontan, potrivit raportului de luni al Ministerului Sănătății.
Criteriile de internare în compartimentul de terapie intensivă al centrului pentru arşi
a) adult cu arsură > 20% suprafaţă corporală;
b) leziune prin inhalare, cu sau fără necesar de ventilaţie mecanică;
c) pacienţi cu afectare severă, potenţial reversibilă, de funcţii vitale, dar cu potenţial letal;
d) pacienţi cu două sau mai multe disfuncţii de organ care pot conduce către o complicaţie ameninţătoare de viaţă;
e) pacienţi cu disfuncţie de unul sau mai multe organe, clinic manifeste, în prezent stabilizaţi;
f) pacienţi cu patologie comorbidă cronică ce le limitează activităţile zilnice şi alterare ameninţătoare de viaţă a funcţiei respiratorii/cardiocirculatorii;
g) pacienţi stabilizaţi, cu risc de deteriorare a funcţiei respiratorii/cardiocirculatorii ca impact al arsurii;
h) pacienţi în supraveghere postoperatorie cu necesar de ventilaţie mecanică şi/sau monitorizare intensivă de funcţii vitale şi/sau tratament, ca urmare a intervenţiei chirurgicale.
Medicul Elena Copaciu lucrează la secția ATI la Institutul Matei Balș din Capitală, iar în urmă cu 8 ani s-a ocupat de legislația pentru pacienții arși și a transpus normele europene în Ordinul 476/2017.
„Pacienții în stare foarte gravă nu suportă transportul. Nu rezistă nici până la sala de operație. Oricât de bine ar fi presurizat avionul, tot afectează schimburile gazoase la nivel pulmonar și din cauza aceasta nu pot fi transportați”, a explicat Elena Copaciu pentru Europa Liberă.
Medicul precizează că prevederile europene spun că astfel de pacienți trebuie să ajungă în cel mai scurt timp într-un centru de arși.
Mihai Grecea, care a fost rănit de la Colectiv, a lucrat și el la normele pentru mari arși, atunci când a fost consilier la cabinetul fostului ministru Vlad Voiculescu.
Grecea spune că, înainte să fie trimiși în străinătate, pacienții trebuie stabilizați electrolitic și hemodinamic pentru că ei pierd foarte mult fluid (n.r. apă), ceea ce le pune în pericol viața.
„Fereastra ideală pentru trimiterea în străinătate la un centru pentru mari arși este de 48 de ore, cu indulgență poate fi și 72 de ore de la producerea traumei medicale”, spune Mihai Grecea.
El adaugă că, până să fie trimis în centrul de mari arși, pacientul trebuie să ajungă într-o unitate medicală unde să primească ajutorul primar. Mihai Grecea susține că nu toate unitățile de arși funcționale sunt certificate.
„Ele au un plan de conformare care se tot amână la nesfârșit, ele nu respectă normativul. De exemplu, Spitalul de Arși din București are o mare problemă. Chiar dacă Terapia Intensivă a fost remodelată după Colectiv, spitalul acela nu e multidisicplinar”, spune Mihai Grecea.
Marii arși au nevoie de tratament de la mai multe discipline precum pneumologie, traumatologie etc.
„Patologia arsului este o patologie care interesează foarte multe discipline colaterală – traumatologie, pneumologie”, a mai explicat Mihai Grecea.
Când va avea România primul centru de mari arși?
În prezent, este în construcție Centrul de Mari Arși de la Spitalul Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, unul dintre cele 3 centre promise de autorități în urma tragediei de la Colectiv.
Proiectul de la Timișoara costă 60 de milioane de euro plătiți de Banca Mondială și va avea 12 paturi pentru pacienții critici cu arsuri severe și încă șase paturi pentru recuperarea acestor pacienți.
Centrul va avea 5 etaje, serviciu de primiri urgențe, bloc operator și o secție de terapie intensivă cu 45 de locuri destinate pacienților critici.
Totodată, acum numai o săptămână Ministerul Sănătății anunța că în prima parte din septembrie încep lucrările pentru construirea Centrului de Mari Arși de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București.
Clădirea va avea, printre altele, 2 săli de operație, 10 paturi pentru pacienți critici, iar valoarea investiție (parte tot a proiectului cu Banca Mondială) este de 56 de milioane de euro. În 2 ani și 2 luni ar trebui să fie gata, spune Ministerul Sănătății..
Cine face parte din comisia care trimite pacienți în străinătate
Pacienții sunt evaluați de o comisie care este formată din trei membri desemnați prin decizie a directorului medical, ținând cont de graficul lunar al gărzilor:
- medicul curant al pacientului;
- un medic în specialitatea anestezie și terapie intensivă;
- un medic în specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală, după caz.
DSU identifică posibilitățile de transfer în unitățile sanitare din străinătate și organizează transferul pacienților.
