Consiliul Local Bunești a aprobat, în decembrie 2022, nomenclatorul stradal al comunei de care aparține și satul Viscri, inclus în patrimoniul mondial UNESCO drept localitate reprezentativă pentru satele din Transilvania cu biserici fortificate.
Ca urmare a hotărârii, în locul numerelor de casă de la 1 la 255 din Viscri, fără nume de stradă, regulă străveche după care a funcționat comunitatea săsească de-a lungul istoriei până azi, au fost înființate șapte străzi, renumerotate fiecare în parte.
Locuitorii vor avea noi adrese de domiciliu, iar firmele și ONG-urile - noi adrese ale sediilor sociale.
Este și cazul celebrei case albastrei de la numărul 163 a Regelui Charles, a cărei adresă va fi pe strada Lungă numărul 3.
Vechiul număr este încă pe imobil, la fel ca și pe celelalte case din sat, după cum a constat Europa Liberă la fața locului.
Este însă doar o chestiune de timp până când faimosul număr 163 va fi înlocuit de noua adresă.
La fel se va întâmpla și cu casele obișnuite, dar și cu pensiunile și alte afaceri locale „branduite” doar cu numele satului și al numărului de casă.
În înscrisurile primăriei, fiecărui imobil din sat i-a fost atribuit deja o nouă adresă.
„Am parcurs tot procesul legal după Hotărârea de Consiliu Local, aproximativ un sfert din oamenii din comună și-au schimbat actele de identitate, în special cei cărora le-au expirat, și vom organiza un punct de evidență a populației în comună ca să preluăm actele tuturor”, spune primarul Mircea Pălășan, din spatele mesei, în timp ce se uită prin documente și fișiere pe calculator.
Firmele vor beneficia de o perioadă de grație, având în vedere că au de preschimbat mai multe documente, dar de anul viitor vor fi obligate să se conformeze, spune hotărât edilul.
Cum s-a ajuns la noile nume de străzi: Lungă, Mică, Principală
Inițial, primăria a încercat să dea noilor străzi numele unor personalități românești, în special din Casa Regală. A eșuat.
S-a ajuns la compromisul de a le da numele folosite informal în comunitatea săsească, traduse în limba română: Lungă, Bisericii, Luncii, Mică, Școlii, Nucilor și Principală.
Casa Regelui Charles, aflată pe ulița numită mai nou strada Lungă, a devenit loc de „pelerinaj” pentru zeci de mii de turiști de-a lungul anului și ancoră pentru descoperirea frumuseții zonei.
„E un loc unic, tipic săsesc, dar, fără să fi ajuns Regele Charles aici, sunt sigur că nu auzeam de acest sat”, spune Dan Andrieș, din Timișoara, care a inclus vizitarea „casei Regelui” într-un tur al Transilvaniei pe care îl face alături de familie.
Regele Charles a ales satul unde ajungea încă de la finalul anilor '90 ca destinație finală a vizitei de anul acesta din România.
A arătat, și cu acest prilej, cât de important este ca România să își conserve patrimoniul natural și cultural.
Trei luni mai târziu, antreprenori, consilieri locali ai opoziției, dar și simpli localnici, susținuți de vocea reprezentanților Institutului Patrimoniului din România (IPR), spun că nomenclatorul stradal aprobat de primărie șterge cu buretele o parte a istoriei locale, recunoscută ca valoare de patrimoniu mondial.
Viscri figurează încă din 1999 în patrimoniul mondial UNESCO, în lista cu sate săsești cu biserici fortificate din Transilvania.
„Cele șapte sate înscrise, fondate de sași, sunt caracterizate de un sistem specific de utilizare al pământului, model de așezare și de organizare a gospodăriei conservate din Evul Mediu”, este descrierea făcută de UNESCO.
Au fost incluse în patrimoniul mondial deoarece reprezintă un exemplu excepțional „din punct de vedere arhitectural, al construcțiilor, tehnologic sau natural” pentru o etapă din istoria umanității.
„Se șterge o parte a identității săsești”
În Viscri, numerotarea caselor începea de la intrarea în localitate și urca pe o parte a drumului, șerpuind și pe cele câteva ulițe din sat, după care continua pe cealaltă parte.
Până la aplicarea efectivă a modificărilor stabilite de Primăria Viscri și Consiliul Local, vechea regulă e încă vizibilă: ultima casă din sat, de la numărul 255, este situată peste drum de numărul 3.
O parte din specificul tradițional al satului inclus în patrimoniul UNESCO se va pierde, atrage atenția Ursula Radu-Fernolend, „săsoaică” get-beget din Viscri, una din puținele care mai locuiesc astăzi în sat.
„Fiind un sat mic, cu foarte multe nume și prenume care se repetă, trebuia să se deosebească într-un fel. Deosebirea se făcea prin atribuirea numărului de casă. Se știa: nenea Honess de la 66, tanti Gerda de la 25. Această asociere tradițională se pierde. Furăm un atribut istoric și identitar acestei comunități, prin această schimbare. Este mare păcat!”
Înființarea de străzi e forțată, întrucât acestea au mici dimensiuni, adaugă ea.
„Există de fapt o stradă mare, care acum va fi strada Lungă, și strada căreia oamenii îi ziceau Clivisului, din germană și care înseamnă «lunca mică». În rest, sunt ulițe cu câteva numere de casă. Mai existau nume informale, de exemplu strada Bisericii, dar asocierea se făcea în primul rând cu numărul de casă”, subliniază ea.
„Toate elementele acestea speciale care țin de istorie și de componenta tradițională, care fac situl UNESCO autentic trebuie conservate. Nu se justifică să schimbi ceva ce a funcționat atâta vreme”, spune și Alexu Toader, proprietar de pensiune cu restaurant în Viscri.
Institutul Patrimoniului: numerotarea tradițională contribuie la autenticitatea sitului UNESCO
Într-un răspuns adresat Europei Libere, directoarea adjunctă a Institului Patrimoniului din România, Irina Iamandescu, coordonatoarea Departamentului Monumente Istorice, subliniază că numerotarea folosită în Viscri are o valoare istorică și contribuie la autenticitatea sitului din lista UNESCO.
„Acest tip de numerotare este unul istoric, care s-a folosit în chiar epoca de edificare a acestor sate, numerotarea corespunzând, la vremea respectivă, cu cea a camerelor de refugiu din incinta fortificată a bisericii. Denumirile străzilor sunt cele de la origine, prezente în planurile istorice și a căror schimbare cu nume banale sau ale unor personalități fără legătură cu identitatea locală nu este în niciun fel justificabilă.”
Pentru comunități, numerotarea este asociată cu identitatea fiecărei familii și cu cea a unor mici afaceri locale.
„Acest tip de numerotare este o valoare culturală semnificativă asociată care contribuie la autenticitatea și integratea sitului înscris în Lista Patrimoniului Mondial”, a mai adăugat reprezentanta IPR.
Modificarea are și un impact asupra inventarierii patrimoniului, întrucât atât inventarierea istorica a satelor, cât și Lista Monumentelor Istorice se bazează pe acest tip de numerotare.
IPR nu a fost consultat de către Primăria Bunești, dar a fost sesizat de membrii ai comunității.
Primarul Mircea Pălășan spune că a respectat legea, iar poziția INP nu reprezintă decât o simplă opinie.
În incinta bisericii fortificate, punctul central al sitului UNESCO Viscri, existau spații repartizate locuitorilor satului pentru depozitarea grânelor, în care aceștia erau identificați în funcție de numărul de casă, explică Cristian Radu, soțul Ursulei și astăzi consilier local.
S-au cunoscut la Berlin, au locuit la București și s-au mutat permanent în satul natal al Ursulei la începutul pandemiei.
S-au implicat activ în proiectele din Viscri încă de dinainte, Cristian fiind o perioadă administrator al fundației Mihai Eminescu Trust, înființată de mama Ursulei, Caroline Fernolend.
Este fundația patronată ani la rând de Regele Charles, care are ca scop restaurarea imobilelor tradiționale și promovarea meseriilor specifice comunităților din satele săsești.
Primăria a refuzat să țină cont de specificul istoric al numerotării, parte integrantă a modului de funcționare al comunității săsești, spune Cristian Radu.
„Renumerotarea și denumirea străzilor este după lege. În Ardeal, numerele topografice (de identificare a unui teren, n.r.) sunt cele care nu se schimbă, numerele de casă se pot schimba. Casa Regelui, de exemplu e cunoscută oricum drept Casa Regelui, nu după număr”, a replicat însă primarul Mircea Pălășan.
Primarul susține că inițiativa de renumerotare nu ar fi totuși nouă și că reprezintă un element strict practic.
„La Viscri au fost modificate de trei ori în cursul istoriei numerele, de când știm noi.”
Au existat modificări, însă acestea s-au referit strict la reordonarea numerelor, nu la schimbarea întregului sistem de numerotare, menționează Cristian Radu.
Fostul ambasador al României la UNESCO, istoricul Adrian Cioroianu spune că importanța numerotării e totuși supra-dimensionată.
„Dacă există o Hotărâre de Consiliu Local în acest sens, cu argumente legale, e suficient. Numerotarea nu are de-a face direct cu ce înseamnă monument UNESCO, în istorie astfel de lucruri sunt în schimbare, din motive practice”, a spus pentru Europa Liberă istoricul, care a mărturisit că nu este atât de în temă și că, din câte cunoaște, biserica fortificată este în patrimoniul UNESCO, nu și satul în sine.
În realitate, biserica fortificată este cea înscrisă ca obiectiv pe lista UNESCO, dar satul efectiv, ca unul ce deține o astfel de biserică, figurează și el în patrimoniul mondial.
Afaceri înregistrate la OSIM cu stradă și număr de casă
Din punct de vedere practic, renumerotarea îi afectează atât pe locuitori, cât și afacerile locale, mai ales pe cele care și-au construit brandul după numele satului și al numărului de casă.
Pensiunile Viscri 32 și Viscri 125, două din cele mai cunoscute din cele aproximativ douăzeci de astfel de unități de cazare din sat, sunt exemple ilustrative.
„Noi am înregistrat marca la OSIM și include satul și numărul de adresă. Vor fi situații de-a dreptul penibile, să presupunem că pe strada Bisericii 32 va fi un restaurant și pe strada Lungă, unde vom fi noi, la numărul 44, suntem noi care ne numim Viscri 32”, explică antreprenorul Alexu Toader, care a lăsat și el în urmă Bucureștiul și s-a mutat împreună cu familia la Viscri.
Au fost cuceriți de farmecul locului și atrași de potențialul pe care îl poate avea un business care oferă servicii, fără a altera tradiția locului.
Spune că denumirea pensiunii după numele satului și al numărului de casă a urmat, de altfel, recomandările venite inclusiv de la nivel local acum 30 de ani.
„Tocmai pentru a păstra specificul locului și a nu avea tot felul de nume fistichii, s-a stabilit ca businessurile să aibă numele satului și numărului casei. Acum totul se dă peste cap”, adaugă el.
Denumirea străzilor și renumerotarea caselor erau necesare pentru ca acestea să poată fi localizate inclusiv în caz de urgențe, spune primarul Mircea Pălășan.
„Conform legii, trebuiau date puncte GPS. Nu poți să pui în Viscri doar strada Principală, să o iei de la 1 până la 250 sau 300, că sunt diferite străzile. Trebuie să poată veni pe baza datelor GPS salvarea, pompierii, SMURD-ul, asta scrie în legislație.”
Argumentul nu s-ar susține neapărat, cred unii antreprenori.
„Să știți că eram chiar bine localizați pe hărți. Acum va trebui să ne refacem toate documentele, chiar nu cred că era asta o necesitate, ar fi existat alte priorități”, spune Claudia, administratoarea magazinului situat chiar vizavi de casa albastră aflată acum pe strada Lungă.
Pe administratorii afacerilor îi așteaptă drumuri pentru modificarea actelor și bani cheltuiți.
Și alți localnici consideră renumerotarea forțată.
„După mine, nu era o necesitate, oamenii s-au învățat cu numerele acestea, poștașul, toți știau adresele. De ce să faci o cheltuială în plus...?”, spune Monica, aflată la poartă alături de soț, Nelu, de loc din Viscri.
„Foarte mult încurcă la acte... Aici numărătoarea tot așa a fost de când știu”, întărește bărbatul.
„Nu cred că era necesar. Avem și rude, în Brașov, Târgu-Mureș, ei știu numărul meu de acasă, nu știu că eu (acum) aveam numărul 137, simplu, acum o să am strada Lungă 53”, adaugă și Vasile.
Alții sunt mai concilianți și spun că „nu e după noi, unii sunt de acord, alții nu.”
„Ne adaptăm”, spune proprietara ultimei case din sat, de la numărul 255, fără a-și divulga numele. Așteaptă noul document, în care adresa va fi Strada Principală 1.
Prima propunere, în „cheie” națională
Inițial, intenția primarului din Bunești a fost să denumească toate drumurile după personalități românești.
În special cu numele monarhilor din Casa Regală a României - de la Regina Maria, la Regii Carol I, Ferdinand și Mihai - dar și Radu Negru sau Andrei Șaguna.
„Ne-am gândit că dacă tot e legat Viscri de Regele Charles, să folosim nume legate de Casa Regală a României”, a spus primarul Mircea Pălășan pentru Europa Liberă.
Propunerea a fost respinsă însă de Comisia de Denumiri a Prefecturii Brașov, dar și de la nivel central, potrivit primarului, întrucât au fost considerate fără legătură cu tradiția comunității săsești.
Inițiativa ar fi fost în fapt o formă voalată de diminuare a tradiției săsești, spune Cristian Radu, iar, în cele din urmă, s-a ajuns la un compromis: dacă tot va fi modificat sistemul de numerotare și străzile vor primi nume, acestea să fie reprezentative pentru comunitatea săsească.
De altfel, în minutele Hotărârilor Comisiei de Atribuire a Denumirilor de Străzi din Prefectura Brașov, figurează, în ultimii doi ani, mai multe avize nefavorabile pentru denumiri propuse care nu au legătură cu specificul local.
„Am insistat să fie cel puțin nume folosite informal în comunitatea săsească, de la strada Bisericii, strada Lungă și în cele din urmă s-a mers pe această variantă. Nu vor fi în germană, ci în forma românească”, explică Cristian Radu.
Comunele sunt restante la organizarea nomenclatoarelor stradale
Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a explicat că introducerea datelor în Registrul Electronic Național al Nomenclatoarelor Stradale (RENNS) nu ar suporta concesii și numerotarea trebuie să fie unitară în toate comunele.
În normele tehnice cu privire la înființarea RENNS se menționează că numerotarea trebuie să fie una standardizată și că pe fiecare stradă numerele pare sunt situate pe partea dreaptă, iar cele impare pe stânga, începând dinspre centrul localității.
„Comunele sunt foarte în urmă cu aplicarea RENNS-ului, e suficient să vedeți tabelul actualizat pe site-ul Agenției de Cadastru.”
Sunt foarte multe comune care nu au transmis aceste date, arată cea mai recentă evidență disponibilă pe site-ul Agenției.
Aprobare fără consultări. „Ne-am dori un dialog mai bun al instituțiilor”
Pe de altă parte, Emil Drăghici spune că aprobarea nomenclatorului stradal de la Bunești, din decembrie 2022, ar fi trebuit să fie precedată de o consultare publică.
„Consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative”, menționează Legea transparenței decizionale din 2003, republicată.
Legea face precizări și la obligativitatea autorităților publice de a pune în dezbatere proiectele, fapt care nu s-a întâmplat în acest caz, subliniază consilierul Cristian Radu.
Chiar dacă a votat Hotărârea, alături de colegul său din USR, dar și de reprezentantul Forumului Democrat German, a fost mai degrabă o decizie „de nevoie” decât „de voie”, în condițiile în care majoritatea Coaliției ar fi trecut oricum proiectul, explică el.
Proiectul a fost prezentat consilierilor locali în 20 decembrie, chiar înainte de sărbători, iar în 28 decembrie a fost supus aprobării plenului.
Pe site-ul primăriei, proiectul nu este însoțit de referatul de aprobare și nici de cele ale comisiilor de specialitate, dar primarul spune că la nivelul consilierilor au existat consultări cu cetățenii.
„Să nu confundăm consultarea publică cu discuții avute cu oamenii”, punctează Cristian Radu.
Mai mult, dintre actele care însoțesc hotărârea de consiliu local lipsesc, cel puțin în forma afișată pe site-ul primăriei, referatul de aprobare și cel de specialitate prevăzute de legislație.
Totodată, în avizul din 3 martie 2022 al Comisiei de Atribuire de Denumiri din Prefectura Brașov, prin care aceasta și-ar fi dat acordul pentru renumerotarea străzilor din comună, figurează o solicitare a Primăriei doar cu privire la satele Bunești, Roadeș și Meșendorf.
Primarul a precizat însă că există toate aprobările necesare.
Nu le-am putut identifica pe site-ului prefecturii, iar reprezentanții Departamentului de Relații Publice al instituției au comunicat Europei Libere că pot oferi informații doar săptămâna viitoare.
Pentru o hotărâre care modifică o tradiție veche a satului inclus în patrimoniul UNESCO, primăria ar fi trebuit să consulte și instituțiile de specialitate, reclamă Cristian Radu.
„Noi, comunitatea, încercăm să încurajăm cât mai mult dialogul între instituții care au rol în conservarea patrimoniului, astfel încât deciziile care se iau și se transformă în legi, reguli, hotărâri să aibă o susținere mai amplă și să aibă o justificare corectă care ia în considerare toate punctele de vedere care țin de conservare și care sunt bune pentru monumentul respectiv.”
Nicio instituție nu s-a grăbit însă să contracareze avântul administrației locale în a schimba vechea regulă a satului privind numerotarea, subliniază el.
Asta chiar dacă siturile UNESCO beneficiază de legi aprobate în anii 2000 și 2010 - ultima dintre ele prevăzând „aplicarea principiilor conservării integrate prin concilierea obiectivelor conservării monumentelor istorice cu cele ale politicii de urbanism.”
Codrin Tăut, expert în subcomisia de Cultură a Comisiei României pentru UNESCO - for consultativ - a admis că lucrurile devin delicate în momentul în care instituțiile ale statului intră în contradictoriu.
„Practic o instituție a statului trebuie să confrunte în baza legii o altă instituție a statului, care invocă și ea legea. Trebuie reținut pe de altă parte că UNESCO prevede protecția și conservarea siturilor, dar cele care decid cum protejează sunt statele”, a conchis el.
Primarul care conduce Viscri, în centrul mai multor controverse
Primarul comunei Bunești, de care aparține comuna Viscri, aflat la al cincilea mandat, a fost în centrul mai multor controverse.
În 2017, Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a găsit în conflict de interese, decizie menținută ca definitivă de Înalta Curte de Casație și Justiție, în octombrie 2020, scria G4media.
ANI l-ar fi găsit incompatibil în trei cauze, două implicând fonduri UE. Primarul ar fi semnat, în mandatul său din 2012-2016, un proiect de Hotărâre a Consiliului Local (HCL) de aprobare a unui Plan Urbanistic Zonal pentru proprietatea sa.
Ar fi semnat și studiul de oportunitate și avizul favorabil pentru PUZ, iar toate aceste documente au stat la baza autorizației de construire pentru o pensiune agro-turistică din Fondul European de Dezvoltare Rurală.
Tot el ar fi semnat și un proiect de HCL privind atribuirea unor pășuni comunale de 10 hectare mai multor persoane, între care el și fiica sa, mai amintește publicația.
Deși decizia ÎCCJ din 2020 ar fi trebuit să ducă la încetarea mandatului, potrivit USR, acesta a rămas în funcție.
Tot în 2020, publicața PressOne relata despre mesele organizate de primarul Mircea Pălășan, pasionat de vânătoare și deținător al unei ferme de oi, în preajma campaniilor electorale, pentru a-și atrage sau menține susținerea alegătorilor.
„Nu merg la vânătoare cu electoratul, iar în campanie nu am cheltuit mai nimic”, a spus, pentru Europa Liberă, Mircea Pălășan.
El nu a vorbit direct despre deciziile ANI și ÎCCJ, dar a precizat că „dacă până acum eram găsit cu ceva nu aș mai fi fost astăzi în funcție.”
