Președintele a vorbit luni și despre „împliniri”. La festivitatea de deschidere a unei școli gimnaziale din București, el a spus că „după îndelungi și temeinice dezbateri, avem, în sfârșit, legi ale educației moderne, care transpun în practică viziunea proiectului România Educată”.
„Viitorul se clădește cu și prin educație, investind în potențialul copiilor și în cel al tinerilor. Este, de departe, cea mai bună investiție pe care o putem face”, a transmis Klaus Iohannis.
El a menționat „fenomenul alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor„ și a precizat că va include subiectul pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Și premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, într-o conferință de presă separată, că drogurile sunt o problemă de siguranță națională. Potrivit premierului, nu se vor introduce însă testările obligatorii în școli, dar părinții pot cere testarea propriilor copii.
„Nu trebuie să testăm toţi copiii din România ca să putem prinde toţi dealerii care vând droguri”, consideră Ciolacu.
Probleme care persistă: lipsa manualelor, reforma incompletă a programei și a procedurilor
Deși au fost anunțate mai multe schimbări la programa pentru liceu, încă nu există manuale noi care să reflecte aceste modificări. Unele dintre cele aflate în circulație aparțin chiar și unor edituri care nu mai tipăresc manuale.
Mai mult, în urma reformelor Legilor Educației din vară, rămân încă multe lucruri neclare: transportul elevilor, exmatricularea, noile sancțiuni, salarizarea profesorilor și a directorilor.
Din acest an intră în vigoare și schimbări ale examenelor naționale. Elevii care încep acum ciclul gimnazial vor susține nu doar examenele de la sfârșitul clasei a VIII-a, ci și un concurs suplimentar pentru intrarea în liceele de top.
Schimbări există și la nivelul personalului. Mai mulți directori de școli și-au dat demisia din funcție după ce schimbările legislative au făcut ca profesorii de la catedră să câștige mai mult decât cei cu funcții de conducere.
Profesorii au beneficiat de o majorare prin ordonanța din iunie, însă cei cu funcții de conducere nu au fost socotiți nici de guvern, nici de sindicate.
Directorii de școli ar putea primi lunar 1.500 lei în plus, după ce s-au răzvrătit că au venituri mai mici decât profesorii.
Klaus Iohannis le-a transmis, luni, profesorilor înțelegerea față de dificultățile profesiei: „vi se cer multe în această perioadă și societatea nu v-a arătat mereu aprecierea și recunoștința care vi se cuvin”. Președintele a declarat că susține măririle salariale de până acum și pe cele de la 1 ianuarie, chiar dacă profesorii ar merita în opinia sa și mai mult.
„Acest an școlar este un nou început pentru sistemul de educație”, a declarat la aceeași festivitate ministrul educației, Ligia Deca.
Ministrul a adăugat că în acest an școlar se va pune accent pe măsuri de siguranță și de a reducere a violenței, precum și pe prevenția consumului de substanțe interzise.
„Vă rog mult să învățați și să nu copiați. Vrem ca voi să deveniți niște cetățeni model”, a transmis primarul Sectorului 1 al capitalei, Clotilde Armand la festivitatea de la Şcoala Gimnazială nr. 162 din București.
Sănătatea, un nou pericol în școli
În urma pandemiei, din ce în ce mai mulți părinți au început să refuze vaccinarea copiilor lor. Nu este vorba doar de Coronavirus, ci și de vaccinurile împotriva bolilor precum rujeola sau hepatita B, a cărora rată a scăzut față de anii pre-pandemici.
Astfel, este pusă în pericol nu doar imunitatea individuală a copiilor, ci și cea colectivă. Elevii sunt expuși la boli infecțioase cu efecte devastatoare, care ar putea fi prevenite. Acesta este paradoxul la care sunt supuse astfel de măsuri de sănătate publică: vaccinurile devin atât de eficiente în eradicarea unei boli, încât publicul începe să le considere nenecesare, pentru că nu au mai intrat în contact cu boala.
Doar în luna iulie, au ajuns 25 de copii cu rujeolă la Spitalul “Victor Babeș” din capitală, cifră nemaivăzută de dinainte de pandemia de Covid-19.
Transportul în comun, un subiect delicat
Elevii români beneficiază în acest an școlar de transport public gratuit, de la autobuze și metrouri până la trenuri sau transport naval.
Mai nou, pe lista gratuităților se află și elevii din învățământul privat preuniversitar.
În urmă cu o săptămână, întârzierea publicării unor norme legale a dus la nemulțumiri din partea studenților, care și-au pierdut temporar eligibilitatea la biletele de tren reduse. Sâmbătă au fost publicate, într-un sfârșit, în Monitorul Oficial iar studenții se pot bucura de reducerea cu 90% a biletelor, care pot fi cumpărate și online.