„Cel mai important este să reafirmăm faptul că nu există nicio indicație privind o acțiune deliberată (a Rusiei) de a lovi teritoriul României și, prin urmare, teritoriul NATO”, a spus Geoană, citat de AP, jurnaliștilor în timpul unei vizite la o școală din apropierea Capitalei.
Comentariile adjunctului șefului NATO vin la câteva zile după ce autoritățile române au confirmat în două rânduri găsirea unor fragmente de dronă pe teritoriul satului Plauru, din comuna Ceatalchioi, județul Tulcea, după atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene Reni și Ismail.
Consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, a criticat vineri în termeni foarte duri autoritățile de la București pentru lipsa de reacție după atacul rusesc cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene, care au căzut și pe teritoriul românesc.
El a spus că atitudinea lipsită de reacție a României, parafrazată după titlul unui film care sugerează postura traumatizată - „tăcerea mieilor”, este cea care face Rusia să-și permită să folosească spațiul aerian al României pentru atacuri asupra Ucrainei.
Podoliak a vorbit de o reacție mai articulată din partea României față de încălcarea propriului spațiu aerian, inclusiv prin „disponibilitatea de a doborî aceste rachete și drone într-o anumită rază” pentru protejarea propriilor granițe.
„Desigur, nimeni nu se așteaptă ca NATO să invoce articolul 5 și să intre în război cu Rusia pentru căderea unei cutii de metal într-un câmp românesc. Nu este cazul”, spune Podoliak într-o postare făcută pe fostul Twitter, acum X, referindu-se la articolul din tratatul alianței nord-atlantice care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, ceea ce ar putea declanșa deliberările privind un potențial răspuns militar.
„Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei dintr-un singur motiv. Pentru că este liniște”, spune consilierul președinției ucrainene.
El s-a referit la o reacție mai fermă a autorităților române, care ar fi trebuit să puncteze mai ferm că este inadmisibilă încălcarea propriului spațiu aerian și a sugerat că dronele rusești ar fi trebuit doborâte de România pentru a-și proteja granițele.
„Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea încălcării propriului spațiu aerian? De exemplu, declarând disponibilitatea de a doborî aceste rachete și drone într-o anumită rază pentru a vă proteja granițele.”
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat vineri măsuri de protecţie pentru românii din localitățile aflate în apropierea zonelor de conflict din Ucraina. Este vorba de localitățile învecinate cu porturile dunărene ucrainene Reni și Ismail.
În urma atacurilor rusești din ultimele zile, care au vizat porturi din regiunea Odesa, fragmente ale unei drone au fost găsite în zona localităţii Plauru, iar la Chilia un proiectil a străpuns acoperişul şi tavanul anexei unei locuinţe.
Oficialii ucraineni au avertizat încă de luni România despre drona rusească din care au căzut bucăți și pe teritoriul său, dar Ministerul Apărării și cel de Externe din România au negat cu vehemență.
Luni, ministrul român al Apărării, Angel TIlvăr dădea asigurări că „informaţiile pe care noi (MApN n.r) le dăm sunt sub semnul acurateţei şi al corectitudinii din toate punctele de vedere” și că pe teritoriul României nu a căzut nicio dronă rusească.
Însuși președintele a dat garanții că nicio dronă sau parte a vreunui dispozitiv implicat în război nu a intrat pe teritoriul României, garantâns cu privire la deținerea totală a controlului asupra spațiului național aerian.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia”, declara președintele Klaus Iohannis marți, în timp ce vizita baza militară NATO de la Cincu.
Miercuri, ministrul Tilvăr vorbea deja despre „specialiștii trimiși de MApN la fața locului au ridicat probele care vor fi supuse unor expertize tehnice, care să permită stabilirea provenienței și caracteristicilor acestora”, punându-l și pe președinte să revină asupra declarației sale.
„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin de la o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă şi o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat aliat NATO”, a declarat miercuri președintele în deschiderea summitului celor Trei Mări.
Tot miercuri, autoritățile române au informat NATO despre incident, iar secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că nu există informații care să „indice vreun atac intenționat din partea Rusiei”.
Joi, secretarul de stat Antony Blinken a avut o discuție telefonică, la inițiativa sa, cu șefa diplomației române, Luminița Odobescu.
Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pentru a i se transmite protestul faţă de încălcarea spaţiului aerian al Romaniei. Reacția MAE vine după ce, în județul Tulcea, s-au găsit fragmente de dronă.
Potrivit unui comunicat MAE, secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene și a cetăţenilor români din regiune.
„Din dispoziţia ministrului afacerilor externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă, 9 septembrie, la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al Romaniei urmare identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei”, a anunţat MAE duminică.
Reacția MAE vine după ce sâmbătă, președintele României, Klaus Iohannis, a transmis că identificarea la granița României cu Ucraina a unor noi fragmente de dronă reprezintă o încălcare absolut inacceptabilă a spațiului aerian suveran al României, stat aliat NATO.
Reacția președintelui a venit la puțin timp după comunicatul de sâmbătă al Ministerului Apărării a anunța că militari din Forțele Navale Române au descoperit „elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru”, județul Tulcea.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale (MApN), Constantin Spânu, a declarat pentru Europa Liberă, că, cel mai probabil, este vorba de o a altă dronă, având în vedere distanța relativ mare între cele două locuri unde au fost găsite fragmentele.
Constantin Spânu precizează că numai expertiza militară, care durează aproximativ o săptămână, va putea clarifica dacă fragmentele găsite până acum provin de la aceeași dronă sau de la drone diferite.
De cealaltă parte, NATO precizează că nu are indicii că noile fragmente dintr-o dronă rusească găsite sâmbătă, 9 septembrie, lângă localitatea Plauru din județul Tulcea, au fost cauzate de un atac intenționat asupra României, membră a Alianței Nord-Atlantice, a transmis secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Sâmbătă și duminică, forţele MApN au cercetat în teren o suprafaţă de peste 80 de kilometri pătraţi în zonele localităţilor Ceatalchioi, Plauru şi Chilia Veche din judeţul Tulcea, şi în judeţul Galaţi, pe malul românesc al Dunării, în proximitatea portului Reni din Ucraina, transmite MApN.
Potrivit unui comunicat, militarii au căutat noi fragmente de dronă, la o distanţă de 3,5 kilometri de Plauru, la semnalările oficialilor locali și cetățeni.
„Militarii Regimentului de Infanterie Marină au executat, sâmbătă, 9 septembrie, în a doua parte a zilei, şi în dimineaţa zilei de duminică, 10 septembrie, misiuni de cercetare în teren, în urma cărora nu s-a confirmat existenţa elementelor semnalate”, a precizat Ministerul Apărării.
