România a extins de pe 13 septembrie, atât în aer, cât și în interiorul teritoriului, zona pentru care impune restricții de zbor. Măsura vine după ce în ultimele săptămâni autoritățile au descoperit în Deltă rămășițele a cel puțin trei drone rusești.
O suprafață estimată între 3.000 și 4.500 de kilometri pătrați din Dobrogea, lipită de frontiera cu Ucraina, nu va mai putea fi traversată în aer, până la înălțimea de patru kilometri, de niciun dispozitiv de zbor care nu are acceptul autorităților române.
Exceptate de la această interdicție sunt doar aeronavele de stat, precum cele ale SMURD sau care au misiuni de urgență.
Interdicția de zbor impusă de România se aplică, astfel, tuturor dispozitivelor de zbor – de la drone, la aeronave, orice aparat care zboară între frontiera cu Ucraina și până 20 - 30 de kilometri în interiorul României.
Suprafața cuprinde o bună parte a Rezervației Deltei Dunării, unde se făceau înainte de război zboruri în scop științific sau turistic.
Măsura nu va afecta zborurile de linie care vor traversa zona, care au loc de regulă la înălțimi mai mari de 4.000 de metri.
Explicațiile Armatei
Într-un comunicat de presă transmis miercuri, Ministerul Apărării Naționale (MApN) arată că România a impus o interdicție similară încă din mai 2022, la trei luni de la invazia neprovocată a Rusiei din Ucraina, însă doar până la înălțimea de 1.000 de metri și pe o suprafață de la frontieră înspre teritoriul țării de opt kilometri.
Vechea interdicție este în continuare aplicată pe toată frontiera dintre România și Ucraina, inclusiv în nordul țării. Excepție este doar suprafața la care se referă comunicatul din 14 septembrie.
MApN a explicat decizia de a înăspri condițiile de zbor din Dobrogea „pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, arătând că, din acest motiv „au fost necesare măsuri pentru extinderea restricțiilor pentru a asigura o mai eficientă capacitate de monitorizare şi control al utilizării spațiului aerian”.
Cel mai apropiat aeroport din zonă, cel din Tulcea – al doilea ca mărime din Dobrogea, după cel din jud. Constanța - nu va fi afectat.
Activitatea aeroportului Tulcea este, oricum, foarte redusă: doar 204 pasageri au decolat sau aterizat acolo, în primele șase luni ale anului.
Iar în privința zborurilor civile care traversează Delta Dunării, acestea s-au redus pe fondul invaziei: doar unul a fost autorizat, anul acesta, potrivit informațiilor oficiale obținute de Europa Liberă.
Ministerul Apărării nu a furnizat Europei Libere suprafața exactă care va fi afectată de noile măsuri.
Constantin Spânu, purtătorul de cuvânt al instituției, a subliniat că aceste „restricții suplimentare s-au făcut în vederea unei administrări mai eficiente a observării spațiului aerian și a controlului spațiului aerian”.
În baza datelor furnizate de autorități, Europa Liberă a realizat o simulare a posibilei fâșii de teritoriu care este afectată de măsură.
Aceasta poate avea o suprafață între 3.000 și 4.500 de kilometri pătrați, luând în calcul frontiera din județul Galați până la Sulina și estimarea de lungime aproximativă de 20 – 30 de kilometri în înteriorul țării furnizată de MApN.
Care este miza
Însă nu aeronavele ușoare sau dronele civililor care traversează nordul Dobrogei îi interesează pe oficialui români, ci posibilele drone rusești care ar putea ajunge pe teritoriul României.
Iar mesajul pe care autoritățile vor să îl transmită este că orice dronă interceptată în spațiul aerian românesc va fi distrusă, spune pentru Europa Liberă generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al României, care a activat în aviație.
„România poate să distrugă acele drone în momentul în care le descoperă și asta este foarte important. Odată declarată restricția și fiind fermă poziția noastră, în condițiile în care apar drone în acea zonă sau aeronave care zboară nepermis, pot fi doborâte pentru că este o zonă interzisă”, ne-a declarat generalul Dănilă, care se așteaptă ca Armata să disloce în acea zonă „mijloace antiaeriene care să poată să doboare ținte.”
Generalul (r) spune că decizia luată de România este una „firească”, în condițiile în care mai multe resturi de dronă au fost descoperite în țară, ceea ce înseamnă că au fost folosite, intenționat sau nu, în spațiul aerian al României.
Gen. Ștefan Dănilă spune că înălțimea de 4.000 de metri nu a fost aleasă întâmplător, deoarece sub această altitudine zboară, de regulă, dronele de tipul celor ale căror rămășite au fost descoperite în România.
„Zona de înălțimi sub 4.000 m este clasa de zbor necontrolat, adică cea care nu este sub controlul serviciilor de trafic aerian. În această zonă operează de regulă aceste drone, care zboară la înălțimi mici pentru a nu fi detectate”, punctează generalul în rezervă.
Până în prezent, MApN nu a transmis dacă restricțiile anunțate vor fi dublate de dislocarea în zonă a unor echipamente de detectare și distrugere a dronelor.
Armata a crescut deja numărul de militari din regiunea Dobrogei, a instalat mai multe puncte de observație și senzori tereștri, a intensificat patrularea cu flotila fluvială pe Dunăre.
Într-un interviu acordat unui post de televiziune din Suedia, Gheorghiță Vlad, locțiitor al șefului Statului Major al Apărării din România, a transmis că România a întărit deja linia nordică a Dobrogei cu 600 de soldați.
„Am desfășurat niște radare, avem apărarea activată și am avut discutii cu partenerii noștri aliați (NATO) pentru a găsi soluții pentru a rezista în fața agresiunii ruse”, a precizat generalul Vlad.
Surse din domeniul apărării vorbesc despre posibilitatea ca MApN să disloce în zonă sisteme anti-dronă Gepard, de fabricație germană, pe care militarii români le-au folosit recent în exerciții militare cu aliații NATO.
Despre varianta ca MApN să trimită mijloace de apărare anti-aeriană de acest tip în zonă vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă și comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu.
„Foarte probabil, de vreme ce am spus «nu mișcați!», vom duce mijloace de aparare anteriană. Am tot vorbit de Gepard”, spune Mateiu.
Ce sunt sistemele Gepard
Gepard este un sistem de artilerie antiaerian blindat, autonom, autopropulsat, cu mobilitate ridicată, care poate executa misiuni de luptă în orice condiții meteorologice, ziua și noaptea și în condiții de bruiaj radioelectronic. Misiunea sa tactica este angajarea luptei împotriva avioanelor și elicopterelor care atacă prin surprindere, la joasă înaltime, cât si împotriva blindatelor. România are în dotare 43 de astfel de sisteme Gepard.
Ce se întâmplă în zona rezervației
Zona afectată de restricții se suprapune peste o parte a rezervației Delta Dunării, care are statut special și care este administrată de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
Orice aparat de zbor – de la micile drone folosite pentru fotografiat/filmat, până la aeronave ușoare cu care se poate survola zona - are nevoie de un aviz de la ARBDD pentru a traversa acea zonă.
„Acestea nu mai ce aveau ce căuta acolo, din cauză că ar fi putut să-i inducă în eroare pe operatorii de la radare, apărarea antiaeriană, și atunci s-a luat măsura de interzicere a acestora”, spune generalul Dănilă.
Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, spune pentru Europa Liberă că interesul pentru astfel de zboruri civile a scăzut oricum dramatic după invazia neprovocată a Rusiei din Ucraina.
În 2023, Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării nu a eliberat decât un singur permis de survol pentru o aeronavă ușoară. A fost vorba de un zbor realizat de o asociație, care a filmat și numărat caii sălbatici din Delta Dunării, în special din zona rezervației Letea.
Acele imagini au fost folosite și de Europa Liberă, într-un articol în care scriam despre situația caiilor de le Letea.
Rezervația de la Letea se află la mai puțin de 20 de kilometri de granița cu Ucraina și, potrivit hărții realizate de Europa Liberă în baza datelor furnizate de Ministerul Apărării, zona este afectată de noile restricții de zbor.
„Anul trecut au mai fost cred că două sau trei solicitări, nu știu exact, dar permisul care s-a dat s-a dat a fost doar pentru zona de-a lungul brațelor Dunării, adică fără traversarea unor porțiuni care ar putea avea impact din punct de vedere al avi-faunei”, ne-a spus Marinov.
Acesta spune că „lumea vorbește” că ar mai avea loc și zboruri cu aeronave de mici dimensiuni care nu sunt autorizate, însă nu are dovezi în acest sens.
