După discuții între Ministerul Finanțelor și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, s-a ajuns la un consens asupra impozitării bancilor cu 1% din cifra de afaceri.
Isărescu nu a fost fericit, pentru că această impozitare vine peste cea de 16%, dar nu a spus-o cu subiect și predicat, ci s-a referit la „abuzul de politici fiscale”, care „bruschează omul de afaceri” și generează „instabilitate”.
Formula după care se va calcula impozitul de 1% asupra cifrei de afaceri a băncilor (vezi la finalul articolului) este complicată și lasă portițe.
De pildă, cifra de afaceri va fi formată din veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane din care se scad o serie de pierderi, care sunt ambiguu definite.
Conferențiarul universitar Dan Chirleșan, specialist în finanțe-bănci, spune pentru Europa Liberă că va fi un „calcul anevoios și greu de explicat chiar și pentru profesioniști. Băncile se ascund în spatele unor cuvinte, care sunt interpretate și terminologia e destul de ambiguă”.
Cristian Păun: Rata dobânzilor va crește cu 1%
Întrebarea care se ridică este dacă această supraimpozitare a băncilor va avea drept consecință mărirea dobânzilor și scăderea creditării, în condițiile în care în ultimii doi ani indicele ROBOR a crescut pe fondul inflației galopante.
Profesorul universitar și analistul economic Cristian Păun explică pentru Europa Liberă că băncile, din cauza monopolului asupra finanțării, vor mări dobânzile.
„Această impozitare va fi transferată în mod direct și integral pe dobânzile pe care le percep băncile față de clienții lor. Aceasta înseamnă că, de fapt, rata va crește cu 1% pentru aceste dobânzi, iar pentru cineva care are în față 30 de ani acest 1%, presupunând că taxa va rămâne în vigoare, va însemna o sumă importantă adăugată la dobândă pentru un credit de 100.000 de euro, să spunem, adică pentru un apartament cu două-trei camere la bloc.”
Aurelian Dochia: Băncile nu vor găsi clienți la dobânzi mari
Cu toate acestea, argumentează economistul Aurelian Dochia, băncile nu vor putea să crească prea mult dobânzile pentru că nu vor mai avea clienți.
„Dobânzile puse de bănci sunt tot timpul la cât suportă clientul. Când avem o inflație mare, băncile sunt obligate să-și mărească dobânzile ca să-și recupereze pierderea dată de inflație. Deși ne-am plâns în ultimul an că au crescut mult dobânzile la credite, ele au fost în general mai mici decât inflația, deci au fost dobânzi real-negative. Dacă băncile ar putea să găsească clienți capabili să plătească dobânzi mai mari, le-ar putea crește, dar așa nu”, spune Aurelian Dochia pentru Europa Liberă.
Dar, avertizează analistul economic, creșterea impozitelor înseamnă scăderea creditelor.
„Părerea mea e că, întrucât vedem o încetinire puternică a economiei și există încă pericolul unei recesiuni în Europa, probabil că piața creditului va stagna.”
Băncile și-au crescut profiturile și cu 70%
Băncile nu au de ce să se vaite, pentru că dobânzile mari pe care le-au perceput de la clienți le-au adus profituri pe măsură.
Anul 2022 a fost unul grozav, câștigurile totale ale băncilor s-au ridicat la 10 miliarde de lei, cu 25% mai mult decât în 2021.
Iar anul acesta se anunță și el unul profitabil, ținând cont că pe primele trei luni creșterea este deja de 70%, comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Guvernul, în căutare de bani
Conferențiarul universitar Dan Chirleșan explică pentru Europa Liberă cum a ajuns guvernul la soluția supraimpozitării băncilor.
„Guvernul, în foame acerbă de surse financiare care să acopere gaura de la deficitul bugetar, a început să scarmene cojocul. S-a uitat la microîntreprinderi și a propus o impozitare între 1 și 3%, bani dificil de adus la buget, s-a uitat la sectorul bugetar și a zis că o să reducă cheltuielile, misiune imposibilă și sinucigașă pentru că înainte de campania electorală nu trebuie să dai cu bățul în cei care îți aduc voturi. Și atunci s-a uitat la celelalte două entități care au acumulări - marile companii și băncile.”
Începând de anul viitor este introdus un impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi care ar avea de plătit un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Taxele, plătite din buzunarele cetățenilor
Proiectul de lege cu măsurile fiscale pe care guvernul intenționează să-și asume răspunderea săptămâna viitoare cuprinde mai multe măriri de taxe și impozite care vor afecta în principal mediul privat, susțin finanțiștii și economiștii consultați de Europa Liberă.
Așa se întâmplă cu orice mărire de taxe, acestea ajung să fie plătite din buzunarele cetățenilor, spune Cristian Păun.
„Taxele se întorc mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta, în buzunarele noastre, noi vom plăti de fapt pentru toate aceste măriri de taxe cu care vine guvernul ca singură soluție pentru echilibrul bugetar. Pe partea cealaltă, a cheltuielilor, soluțiile sunt încă vagi.”
„Nu este posibil să iei măsuri de creștere a impozitelor fără să existe un impact asupra economiei. Sunt măsuri care sigur vor avea consecințe negative.”Economistul Aurelian Dochia
Guvernul este însă disperat să acopere gaura bugetară și să se înțeleagă cu Comisia Europeană, în joc fiind banii europeni din PNRR.
Impactul bugetar
Măsurile din proiect ar aduce economii la bugetul de stat de 631,3 milioane lei în 2023, conform notei de fundamentare, dar este vorba doar despre cele legate de cheltuieli.
Aceasta pentru că majoritatea măsurilor fiscale intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
În ceea ce privește anul 2024, Ministerul Finanțelor a calculat un plus de aproape 20 miliarde lei (19,7 miliarde lei) la buget, din care 3,3 miliarde lei vin din reducere de cheltuieli.
Cum se calculează impozitul de 1% la bănci
Impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde:
- venituri din dobânzi;
- venituri din dividende;
- venituri din taxe şi comisioane;
- câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
- câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
- câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
- câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
- câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
- diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
- câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
- alte venituri din exploatare.
Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal. Impozitului minim/impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024, iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat, care începe în anul 2024, după caz.
