Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au început duminică un exod masiv spre Armenia, după ce Azerbaidjanul i-a învins zilele trecute pe luptătorii armeni din regiunea separatistă, într-un conflict care datează din epoca sovietică, scrie Reuters.
Cei aproximativ 120.000 de armeni din regiune nu doresc să trăiască sub conducerea azeră „de teama persecuţiilor şi a epurării etnice”, spun autoritățile de la Erevan.
Mii de oameni din capitala regiunii Nagorno-Karabah - cunoscută sub numele de Stepanakert de către Armenia şi Khankendi de către Azerbaidjan - au început duminică să se deplaseze cu mașinile prin coridorul Lachin spre graniţa cu Armenia.
Guvernul condus de Nikol Pașinian a anunțat că peste 1.000 de persoane au intrat în Armenia până duminică la ora 22:00 (ora locală), iar până luni dimineață la ora 5:00 numărul ajunsese la peste 2.900.
În Armenia a fost pregătit spaţiu de cazare pentru 40.000 de persoane, iar Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc. Cei care rămân vor fi integrați ca „cetățeni egali”.
O victorie rapidă a Azerbaidjanului
Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar care până săptămâna trecută nu era sub controlul acestei țări, s-au declarat învinși după o operaţiune militară de 24 de ore a armatei azere.
Armenia şi Azerbaidjanul au purtat două războaie în ultimii 30 de ani pentru această enclavă, iar azerii au recuperat o mare parte din teritoriile din Nagorno-Karabah şi din împrejurimi în urma unui conflict de şase săptămâni în 2020.
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt unuia dintre „conflictele îngheţate” vechi de zeci de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice.
Președintele azer Ilham Aliyev a declarat că „mâna sa de fier” a consemnat în istorie ideea unui Karabah „independent de etnia armeană” şi că regiunea va fi transformată într-un „paradis”.
Peste 200 de persoane au fost ucise şi 400 rănite în operaţiunea militară azeră, acuză oficialii de la Erevan.
Întâlnire Erdogan-Aliyev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a sprijinit azerii cu armament în conflictul din 2020, are programată o întâlnire cu preşedintele azer Ilham Aliyev, luni, în Nakhchivan - o fâşie de teritoriu azer situată între Armenia, Iran şi Turcia.
Săptămâna trecută, Erdogan a declarat că a sprijinit obiectivele ultimei operaţiuni militare din Azerbaidjan, dar că nu a luat parte la aceasta.
140 de protestatari reținuți la Erevan
„Soarta bieţilor noştri oameni va rămâne în istorie ca o ruşine, o ruşine pentru poporul armean şi pentru întreaga lume civilizată. Cei responsabili pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în faţa lui Dumnezeu pentru păcatele lor”, a declarat un oficial din autointitulata Republică Artsakh, numele dat de armeni regiunii Nagorno-Karabah.
Într-un discurs adresat naţiunii, duminică seară, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a acuzat Rusia că nu a făcut suficient pentru Armenia, anunțând revizuirea alianței cu Moscova. Aproximativ 2.000 de membri ai forţelor rusești de menţinere a păcii sunt prezenţi în regiune.
În replică, oficialii ruşi spun că Paşinian este vinovat pentru modul „greșit” în care a gestionat criza.
Însă, prim-ministrul armean se confruntă și cu proteste de stradă în țara sa, iar mai multe voci din societate i-au cerut demisia pentru că nu a reuşit să salveze Karabahul. Peste 140 de protestatari au fost reținuți.
Conflictul din Nagorno-Karabah
Noile schimbări ar putea schimba echilibrul delicat din regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de etnii străbătut de conducte de petrol şi gaze, disputat de puterile din zonă.
Nagorno-Karabah se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, a fost sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor.
A fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în Azerbaidjan.
După ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo s-au debarasat de controlul nominal al azerilor şi au capturat teritoriul în primul război din Karabah. Din 1988 până în 1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de persoane - majoritatea azeri - au fost strămutate.
În 2020, Azerbaidjanul a câştigat decisiv al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile. Această fază a conflictului s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, armenii acuzând Moscova că nu l-a garantat.
