„Pentru partea română obiectivul prioritar l-a reprezentat asigurarea condiţiilor minime pentru desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei pe sectorul comun româno–bulgar al Dunării, respectiv: proiectul Fast Danube 1 şi viitorul proiect Fast Danube 2, dar şi întreţinerea anuală a şenalului navigabil al Dunării”, arată Ministerul Transporturilor într-un comunicat remis presei luni seară.
Secretarul de stat Bogdan Mîndrescu a partipat la întâlnirea de lucru pe teme de interes privind infrastructura de interconectare comună, organizată în marja trilateralei.
În domeniul infrastructurii, agenda de discuţii a abordat două subiecte importante, comune cu Bulgaria privind asigurarea navigabilităţii pe fluviului Dunărea şi construcţia unui nou pod peste Dunăre, în zona Ruse-Giurgiu.
„Pentru partea română obiectivul prioritar l-a reprezentat asigurarea condiţiilor minime pentru desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei pe sectorul comun româno–bulgar al Dunării, respectiv: proiectul Fast Danube 1 şi viitorul proiect Fast Danube 2, dar şi întreţinerea anuală a şenalului navigabil al Dunării”, transmite ministerul.
Mîndrescu a solicitat respectarea Planului de Acţiuni stabilit între autorităţile din România şi Bulgaria în vederea finalizării proiectului Fast Danube 1, astfel încât să se poată depune cererea de finanţare pentru proiectul Fast Danube 2 până la 30 ianuarie 2024, dar şi garantarea de către cele două state a cofinanţării proiectului.
Totodată, părţile au convenit necesitatea consolidării şi continuarea utilizării liniilor de solidaritate (EU-Ukraine Solidarity Lines) prin creşterea capacităţilor din porturile Constanţa şi Sulina, dar şi asigurarea navigabilităţii pe tot parcursul anului pe fluviului Dunărea.
Partea română, spune ministerul, ar fi depus aplicaţia de finanţare pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a documentaţiilor aferente proiectului ”Military Mobility – Feasibility Study for Giurgiu – Ruse II Bridge over the Danube - FSGRB”, în cadrul apelului de proiecte deschis pe CEF - Mobilitate Militară.
Obiectivul proiectului este proiectarea unui nou pod la Giurgiu-Ruse, precum şi infrastructura de acces necesară pe partea românească şi bulgară, parte a reţelei TEN-T Core, pentru utilizarea duală a infrastructurii de transport, în scopul îmbunătăţirii mobilităţii civile şi militare.
Valoarea totală a contractelor de execuţie din cadrul acestei aplicaţii de finanţare este estimată la valoarea de 13.835.779 euro, cu o rată de cofinanţare de 50% şi o contribuţie UE de 6.917.890 euro. Perioada de implementare este de 39 de luni.
Premierul Ciolacu: România, Bulgaria și Grecia pot avea o influență mai mare în regiune
România, Bulgaria şi Grecia, pot avea o influenţă mai mare în Uniunea Europeană, cu rol central în reconstrucţia Ucrainei şi accederea R. Moldova și a țărilor din Balcanii de Vest în UE, a spus premierul român Marcel Ciolacu la reuniunea trilaterală România-Bulgaria-Grecia, de la Varna, în Bulgaria.
Premierul a participat, la Varna, la Trilaterala România-Bulgaria-Grecia un format de consultări prin care a fost relansat dialogul dintre cele trei țări în jurul unor proiecte concrete de interconectare în transporturi, energie, comerţ sau securitate.
„România poate, în parteneriat cu Bulgaria şi Grecia, să aibă o influenţă mai mare în Uniunea Europeană, promovând rolul său central în reconstrucţia Ucrainei şi dorinţa de a vedea Republica Moldova şi statele din Balcanii de Vest cât mai rapid în Uniunea Europeană”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de News.ro.
La discuții au participat și vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
Ciolacu a spus luni că reuniunea trilaterală România - Bulgaria – Grecia, la care participă, reprezintă un format de consultări pentru teme importante în regiune dar și pentru agenda europeană de securitate.
„În prezenţa reprezentanţilor Comisiei Europene, a prim-ministrului grec, Kyriakos Mitsotakis, şi cel al Bulgariei, Nikolai Denkov, am reiterat ambiţia României de a deveni rapid stat membru al spaţiului Schengen şi de a deveni un actor economic influent în regiune. Cu această ocazie, toate cele trei state am agreat să implementăm un plan de acţiune comun pentru a avea evoluţii semnificative în cooperarea trilaterală”, a adăugat Ciolacu.
Premierul român a spus luni, la Varna, că este incorect ca interesele interne să prevaleze înaintea celor europene, într-un moment în care solidaritatea este esențială.
„Îmi menţin părerea că este total incorect să punem interesele şi politica internă înaintea intereselor unei Europe întregi, într-un moment în care solidaritatea contează cel mai mult. Sunt ferm convins că împreună vom găsi calea corectă ca România şi Bulgaria să nu mai fie ţinute la colţ, total nedrept. Nu este o cerinţă a României şi a Bulgariei, este pur şi simplu un drept”, a mai spus premierul Ciolacu.
El și-a exprimat convingerea că România și Bulgaria vor găsi împreună calea prin care să nu mai fie ținute „la colț”. „Nu este o cerinţă a României şi a Bulgariei, este pur şi simplu un drept”, a spus premierul Ciolacu.
Ciolacu a mai vorbit la Varna despre „necesitatea unui nou pod pe Dunăre, între Giurgiu şi Ruse şi necesitatea sporirii capacităţii de navigare pe Dunăre” și despre posibilitatea ca „împreună cu doamna comisar Văleanu, prin fondurile la dispoziţia Consiliului European, să ne grăbim şi să ne încadrăm în termenele necesare.”
Premierul s-a referit şi la provocările de pe piaţa energiei, cu accent pe securitatea aprovizionării şi a dependenţei totale de hidrocarburi şi energie electrică din Rusia.
„Este un capitol unde trebuie să ajutăm, România are o datorie morală să ajutăm (sic!) cât mai mult Republica Moldova, deoarece, după Ucraina, este cel mai vulnerabil stat european”, a spus premierul român.
Marcel Ciolacu a menţionat că pe agenda discuţiilor s-a aflat şi dosarul Schengen.
„În acest moment, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice, de peste 10 ani de zile, eforturile din ultimul timp ale Bulgariei, de a închide toate dosarele, în ceea ce priveşte statul de drept, s-au finalizat, au fost recunoscute şi de către Comisie şi sperăm ca în perioada următoare să avem discuţii aplicate atât cu Comisia, cu Parlamentul European cât şi cu cele două state care până în acest moment s-au opus”, a afirmat Ciolacu.
El a mai spus că a discutat cu omologii din Bulgaria şi Grecia despre recentele evoluţii privind securitatea regiunii, context în care a subliniat importanţa strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.
„După cum bine ştim, Federaţia Rusă atacă infrastructuri portuare ucrainene de la graniţa României, câteodată distanţa fiind de 80-100 de metri între atacuri şi frontiera României. Cred că trebuie investit în continuare şi găsită o strategie comună în cadrul NATO pentru a evita în viitor astfel de atacuri (...) Costurile războiului din Ucraina ne-au atins pe toţi. Cred că este cazul ca, într-o politică comună, să reuşim să asigurăm totuşi nişte servicii şi un acces la energie pentru cetăţenii noştri din ce în ce mai ieftin”, a conchis premierul Marcel Ciolacu.
