Comisia Europeană declară că nu există „niciun indiciu de efecte negative” al plafonării aplicate în februarie și că prețurile gazelor sunt acum cu aproape 90% mai mici decât anul trecut. Evaluarea Comisiei a fost oferită diplomaților din cele 27 de state membre ale UE, notează Financial Times.
Diplomați și oficiali UE de rang înalt au declarat pentru FT că, în ciuda scăderii prețurilor la energie și a situației bune a stocurilor de gaze din UE, aprovizionarea în această iarnă ar putea fi afectată de războiul Israel-Hamas și de potențialele acte de sabotaj asupra infrastructurii de gaze.
„Nu știm ce se va întâmpla anul acesta. Avem situația din Israel și nu știm cum va afecta importurile din Orientul Mijlociu”, a declarat un diplomat UE.
Comisia Europeană este îngrijorată șo de posibilitatea unor sabotaje la conductele de gaze din Marea Baltică, similare cu cea de la începutul lunii octombrie.
La maximul crizei energetice, generată de întreruperea livrărilor rusești către Europa, prețurile au ajuns la peste 300 de euro/Mwh, dar pentru o perioadă limitată de timp.
Statele membre au convenit ca plafonul de preț să intre în vigoare dacă prețurile ating 180 euro pe megawatt oră timp de trei zile consecutive.
Germania se numără printre cele 10 țări care au semnat un document inițiat de Austria, care solicită în schimb creșterea producției de energie regenerabilă, care să ajungă la 45% din total în 2030, un obiectiv superior decât cel deja stabilit, de 42,5%.
Documentul, trimis Comisiei Europene în acest weekend, solicită prelungirea facilităților introduse în timpul crizei, care au permis statelor membre să accelereze autorizarea parcurilor eoliene și a celor de energie solară.
„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei arată, de asemenea, vulnerabilitatea Europei din cauza dependenței sale de energia neregenerabilă și de importurile de materii prime critice. Această dependență reprezintă un risc de securitate și alimentează inflația cu efecte negative asupra coeziunii sociale și competitivității”, se arată în document.
Germania și Franța cer, de asemenea, prelungirea termenului până la care statele membre UE pot oferi ajutoare consumatorilor care confruntă cu prețuri ridicate la energie ca urmare a războiului. Măsurile urmează să înceteze sfârșitul lui 2023.
Dar Belgia, Olanda, Danemarca, Estonia și Finlanda susțin însă că extinderea termenului nu e oportună și că banii folosiți pentru subvenții ar trebui direcționați către investiții în eficiență energetică și în economisirea energiei.