Noua lege va crește cheltuielile cu pensiile publice cu 30 de miliarde lei în 2024 față de 2023, potrivit calculelor Băncii Mondiale (BM). Ministerul Muncii a publicat un impact chiar mai mare, de peste 55 de miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a fost de acord cu forma legii în anumite condiții, care urmăresc creșterea veniturilor la buget și scăderea cheltuielilor.
Condițiile lui Marcel Boloș pentru creșterea pensiilor
- Guvernul să adopte un nou pachet legislativ de majorare a veniturilor bugetare.
- Guvernul să își asume majorarea deficitului bugetar pentru următorii ani.
- Majorarea pensiilor să se facă etapizat, dacă în 2024 nu se vor găsi banii necesari.
- ANAF-ul trebuie întărit și digitalizat pentru a crește colectarea de taxe și impozite.
- Adoptarea unor legi noi privind combaterea evaziunii fiscale.
- Continuarea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice și folosirea mai eficientă a fondurilor publice existente.
În replică, ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, spune că există resurse pentru majorarea pensiilor în 2024, dacă Ministerul Finanțelor va colecta mai mulți bani la buget și va combate evaziunea fiscală.
Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că această sumă enormă pentru majorarea pensiilor nu există în buget. Ei avertizează că forma actuală a legii va aduce majorări de taxe și impozite, va crește îndatorarea țării și chiar majorarea inflației și scăderea puterii de cumpărare.
Nu sunt bani
Profesorul universitar Cristian Păun crede că, în actuala situație, suma enormă de care e nevoie nu poate fi obținută decât prin creșteri de taxe și impozite:
„Este imposibil să găsești atâția bani într-o perioadă atât de scurtă de timp, fără să dezechilibrezi din temelii economia națională. Nu prea există măsuri care să aducă atâția bani la bugetul de stat în afară de o majorare semnificativă de taxe, accize, TVA.”
Cristian Păun calculează pentru Europa Liberă un nivel la care ar trebui să ajungă TVA-ul pentru a acoperi majorarea pensiilor:
„O majorare a TVA de la 19% la 25% pare inevitabilă. Din 2025, ar trebui să operăm cu un TVA și mai mare, de 27%. Ar trebui să crească și alte taxe, ca să acoperim deficitul excesiv pe care deja îl avem, fără acest pachet de pensii. Mult prea mult și complet nesustenabil.”
Mult prea mult și complet nesustenabil.
Dacă pentru 2025 măsura este aproape sigură, varianta majorării impozitelor încă din 2024 este tot mai plauzibilă, crede și profesorul universitar Bogdan Glăvan.
„Un program socialist va aduce în 2025 o impozitare progresivă a veniturilor și impozitarea suplimentară a capitalului, impozitele pe dividende, pe profit și eliminarea oricărui tip de facilitate”, afirmă Bogdan Glăvan
O altă variantă pe care Guvernul ar avea-o la dispoziție este reeșalonarea majorărilor prevăzute în 2024, spune economistul Aurelian Dochia, chiar dacă ministrul Muncii a exclus această posibilitate.
„Nu-ți vine să crezi că tot Guvernul își pune problema de unde să vină finanțarea acestor creșteri? Propui un lucru pentru care nu ai calculat înainte finanțarea? Cum poate cineva să-și imagineze o asemenea absurditate?”, exclamă Aurelian Dochia.
Economistul adaugă că, pe lângă încălcarea practicii financiare de a avea banii înainte de a promite majorări, un mare rău deja a fost făcut, prin proasta comunicare publică a Guvernului.
„Acum pensionarii se așteaptă la o majorare a pensiilor de 40%, ceea ce nu este adevărat.”
Să combați evaziunea fiscală pe termen scurt e o iluzie
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, i-a indicat ministrului Finanțelor cum să găsească bani pentru majorarea pensiilor: prin creșterea colectării taxelor și prin combaterea evaziunii fiscale.
Experții exclud această soluție. Ineficiența ANAF, resursele necesare și durata unor asemenea politici fac imposibilă atragerea unor sume semnificative de bani la buget în termen atât de scurt.
„Se discută atâta de digitalizare a ANAF-ului, m-am săturat. De ani de zile se discută despre trecerea pe facturi electronice, toate chestiile astea care s-au făcut și care n-au dus la îmbunătățirea colectării”, explică analistul economic Aurelian Dochia.
Iar Cristian Păun spune că cea mai mare parte a evaziunii fiscale este așa-numita „mica evaziune”, la nivelul micilor firme, un fenomen greu de combătut, care cere resurse serioase.
„Ajungi să nu merite să aloci resurse pentru a-l combate. În sectoarele expuse evaziunii prin contrabandă și contrafacere, tutun, produse de lux, jucării, fenomenul este în creștere de ceva vreme, iar autoritățile par ușor depășite de situație.”
În plus, avertizează Bogdan Glăvan, evaziunea fiscală va crește odată cu noi majorări de taxe și impozite pentru că firmele vor fi nevoite să se folosească de bani la negru pentru a supraviețui într-un mediu fiscal ostil.
Guvernul își va acoperi nevoile de finanțare pe termen scurt împrumutându-se și mai mult, spune Aurelian Dochia, ceea ce va împovăra și mai mult datoria țării și pe cetățenii care o plătesc.
„Nu câștigă decât câteva luni din asta [împrumuturi n.r.]. Dar, în politică, și soluțiile temporare sunt bune, până treci de alegeri. După alegeri, există o perioadă de un an, doi, în care guvernul poate să ia măsuri nepopulare”, mai spune Aurelian Dochia.
Criza banilor pentru pensii este rezultatul lipsei de reformă
Sistemul public de pensii este în criză de bani de mulți ani. O cauză este creșterea continuă a numărului de pensionari raportată la populația activă.
Potrivit datelor oficiale de la Casa Națională de Pensii și Institutul Național de Statistică, în România sunt aproximativ 4,6 milioane de pensionari și 8,2 milioane de persoane active. Tendința de scădere a numărului de angajați și de creștere a numărului de pensionari va continua implacabil, ceea ce înseamnă tot mai puțini bani la fondul de pensii.
La criza demografică predictibilă, se adaugă și lipsa de reforme, atât a sistemului de pensii cât și a bugetului.
Bani sunt, dar banii se duc acolo unde se risipesc sau la clientela politică.
„Nu trebuie să cădem în capcana întinsă chiar de guvernanți, de a spune că nu sunt bani pentru creșterea pensiilor. Ba da, banii sunt, dar banii se duc acolo unde se risipesc sau la clientela politică”, spune economistul Bogdan Glăvan.
Economii la buget ar putea veni din reforma administrativă, iar veniturile ar putea crește prin vânzarea unor active ale statului și eficientizarea companiilor de stat, crede expertul. Niciuna dintre aceste măsuri nu se pot lua, însă, pe termen scurt.
„Sunt companii de stat cu resurse de eficiență [unde] se înghit bani, pentru că nu sunt conduse competent. Sunt primării care nu se pot susține, nu au venituri, dar le plătim salarii. În loc să plătim 100.000 de salarii am putea plăti 500.000 de pensii”.
