Adoptarea legii pensiilor avea termen de adoptare luna martie, 2023. De finalizarea ei depinde cererea de plată numărul trei din PNRR - trei miliarde de euro.
Noua lege va crește cheltuielile cu pensiile publice cu 30 de miliarde lei în 2024 față de 2023, potrivit calculelor Băncii Mondiale (BM). Ministerul Muncii a prezentat însă un impact de peste 55 de miliarde, adică 3% din PIB, ceea ce a generat o ceartă mare între PSD și PNL.
Chiar și cu un plus de 30 de miliarde de lei, bugetul total al sistemului public de pensii va ajunge, potrivit Băncii Mondiale, la 146 miliarde lei în 2024.
Anul viitor, noua lege a pensiilor prevede două majorări, care însumate ar ajunge la 40%.
Prima majorare ar veni de la 1 ianuarie prin ajustarea pensiilor cu valoarea inflației.
Noua lege a pensiilor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024, prevede o creștere a punctului de pensie la 2.032 lei, de la 1.785 de lei cât e în prezent.
Pentru buget, ar însemna o cheltuială în plus de peste 16 miliarde de lei, potrivit Băncii Mondiale.
A doua majorare ar urma să aibă loc în septembrie 2024, după recalculare, și va duce la o creștere medie de 40% a pensiilor, potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Efortul bugetar pentru recalcularea pensiilor ar urma să fie de 12 miliarde de lei, conform calculelor Băncii Mondiale.
Pe lângă majorările consecutive, bugetul de pensii va pierde alte patru miliarde de lei de la 1 ianuarie, când va scădea contribuția obligatorie la Pilonul I.
Problema este că majorarea bugetului pentru pensiile publice va avea loc în contextul în care cel al asigurărilor de stat este într-un deficit cronic generat de numărul mare de pensionari raportat la persoanele active.
Potrivit Casei Naționale de Pensii, în octombrie 2023, erau înregistrați aproximativ 4,6 milioane de pensionari, cu o pensie medie lunară de 2.008 lei.
Populaţia activă a României era, în martie 2023, de 8.147.200 persoane, din care 7.675.400 persoane erau ocupate şi 471.800 erau şomeri, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Înseamnă un pensionar la 1,6 angajați.
Deficitul care complică majorarea pensiilor
Majorările de pensii prevăzute în 2024 vin și pe fondul unui deficit bugetar deja semnificativ.
Bugetul pentru 2023 a fost construit luând în calcul un deficit bugetar de 4,4% din PIB.
Cifra va fi cu siguranță depășită, spun reprezentanți ai Guvernului și experți. Numai în primele nouă luni deficitul bugetului României a fost de 3,55% din PIB - peste 56 de miliarde lei.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, declara în urmă cu câteva zile că se așteaptă ca deficitul bugetar să ajungă la 5,5% din PIB.
Consiliul Fiscal a estimat chiar, în august, că deficitul bugetar va ajunge la finalul anului 2023 la peste 6%.
Discuțiile privind posibilele majorări de pensii din 2024 și controversele din coaliție privind sursa de finanțare au loc în condițiile în care anul viitor sunt patru rânduri de alegeri, iar pensionarii reprezintă o categorie electorală importantă pentur partidele mainstream - PSD și PNL.
