Bună dimineața, dragi prieteni,
Loviturile rusești asupra Ucrainei par să țintească mai apăsat infrastructura energetică, o tactică militară menită să agraveze efectele iernii. Forțele ucrainene avansează însă pe Nipru. Miezul conflictului Israel - Hamas rămâne pe terenul spitalului al-Shifa din orașul Gaza.
Dar iată cele mai importante știri ale dimineții:
- Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ia parte la reuniunea virtuală G20 din această săptămână. Pe cel din septembrie, în persoană, l-a ratat. Din cauza acuzațiilor de crime de război?
- Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, declarat pro-Hamas, a purtat discuții dificile la Berlin cu omologul Olaf Scholz, fundamental de partea Israelului.
- Președintele României și soția se află la jumătatea turneului lor în Africa. După Kenya și Tanzania, încep săptămâna în arhipelagul Capului Verde. Urmează Senegal.
Vladimir Putin și opoziția din Rusia
Europa Liberă de limbă engleză notează că Vladimir Putin va lua parte la reuniunea G20 de miercuri, 22 noiembrie. Ea urmează celei din septembrie, la care liderul rus a refuzat să meargă în persoană.
Din martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus. Faptul nu l-a împiedicat să viziteze China, la mijlocul lui octombrie, unde s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping și, separat, cu premierul maghiar Viktor Orban.
Intern, forța politică a liderului de la Kremlin rămâne în același echilibru obținut prin represalii contra opoziției, oprimarea presei independente și propagandă intensă.
Un tulburător reportaj BBC publică mărturia unei turnătoare de secol XXI. Anna Korobkova spune că din cauza denunțurilor ei, mulți oameni care și-au arătat dezacordul față de invadarea Ucrainei, au avut de suferit în 2022 și 2023. Bunicul ei era informator în vremea lui Stalin. Anna îi calcă pe urme cu mândrie, observă BBC.
Europa Liberă informează că și publicația Moscow Times a fost înscrisă în categoria „agent străin”. Termenul este parte a legislației autoritariste adoptate de regimul Putin anul trecut.
„Agent străin” este în viziunea Kremlinului și colega noastră de la Serviciul Tătar al RFE/RL, Alsu Kurmașeva. Și posibil și jurnalistul independent, Iskander Siradzhi, a cărui casă a fost percheziționată în legătură cu ancheta contra jurnalistei Europa Liberă.
Cu dublă cetățenie, rusă și americană, Alsu a plecat în luna mai de la Praga acasă, în Kazan/Tatarstan/Rusia, din cauza unei urgențe familiale.
După confiscarea pașaportului, Alsu nu a mai putut ieși din Rusia, iar pe 18 octombrie a fost reținută. Președintele Europei Libere, Jeff Gedmin, respinge acuzațiile contra jurnalistei și spune că Alsu a fost arestată doar pentru că își făcea meseria. Găsiți aici, în limba română, întreaga poveste.
În pofida tuturor dificultăților, gesturile de protest ale rușilor de rând nu încetează. Câteva zeci de persoane, între acestea multe femei, s-au adunat la Novosibirsk, cel mai mare oraș din Siberia, ca să protesteze împotriva deciziei locale de a interzice mitingurile în cele mai multe spații publice.
Vladimir Putin însuși s-a ales în ultima săptămână cu un contracandidat la prezidențialele din martie 2024. Nu, nu este un nou Alexei Navalnîi; acesta este tot în închisoare.
Concurentul lui Vladimir Putin, scrie BBC, se numește Igor Gurkin, este un blogger radical în favoarea invadării Ucrainei. Critică Kremlinul pentru tacticile ineficiente.
Președintele Turciei la Berlin. De ce?
Corespondentul Washington Post, Steve Hendrix, a intrat sâmbătă noapte în Fâșia Gaza. Ceea ce descrie e înfricoșător. Războiul, cu fața lui hâdă.
BBC, The Guardian și mulți alții relatează că Israelul spune că a recunoscut pe unii din ostaticii israelieni pe camerele de supraveghere din spitalul Al-Shifa din Gaza, în care se duc lupte. De asemenea, că sub spital există un tunel de 55 de metri, folosit de luptătorii radicali Hamas.
Ambele afirmații susțin rațiunea pentru care cel mai mare spital din Gaza se află sub atac. Zeci de bebeluși născuți prematur au fost mutați într-o locație din sudul enclavei, dar viața lor și a multor altor copii este constant în pericol, relatează CNN.
Acesta este contextul în care, anunță Politico, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, cel care spune că Hamas, considerată organizație teroristă de SUA și UE, este „o organizație de eliberare”, a discutat la Berlin cu Olaf Scholz, cancelarul unei țări legate organic de Israel.
S-au întâlnit vineri, într-o întrevedere dificilă. Cancelarul Scholz are în vedere și numeroasa minoritate turcă din Germania, favorabilă lui Erdogan. De aceea, Berlinul pledează pentru încetarea focului și reducerea numărului de victime în rândul civililor, fără să critice deciziile militare ale Tel Aviv-ului în Gaza.
AP notează că rezultatele acestei prime întrevederi de la izbucnirea războiului Israel - Hamas pe 7 octombrie, nu sunt remarcabile.
Liderul de la Ankara, conștient de poziția sa puternică de negociere în raport cu NATO și UE, a sugerat chiar că dl. Scholz nu ar spune ce gândește, ci că ține partea Israelului din obligație.
Între timp, tratatul de aderare a Suediei la NATO își așteaptă ratificarea în Parlamentul turc.
Klaus Iohannis și soția, în Capul Verde. Urmează Senegal
Presa românească a preluat și redifuzat pe larg imaginile Administrației Prezidențiale legate de turneul african al cuplului Iohannis. Kenya și Tanzania săptămâna trecută, Capul Verde și Senegal în următoarele câteva zile. Libertatea detaliază chiar.
Problema, după cum explică experții în politică externă, nu este că președintele Iohannis merge în Africa. Chiar dacă înregistrările video cu doamna Iohannis alăturându-se dansatorilor în Tanzania provoacă în România amintiri dureroase. În ultima parte a comunismului, cuplul Ceaușescu, aflat în fruntea unei țări izolate și înfometate, vizita mai ales Africa.
Nu este nici măcar agenda internă încărcată. Spitalele au primit bugete periculos de mici. Iar ordonanța austerității și controversata lege a pensiilor au adus Coaliția PSD-PNL, verbal deocamdată, în pragul disoluției, după cum remarcă SpotMedia.
Problema pare să fie că una din prioritățile de politică externă a Uniunii Europene i se dă curs la București abia în penultimul an de mandat al președintelui Iohannis. Prea puțin, prea târziu, s-ar putea rezuma analiza Europei Libere.
Pe de altă parte, Washington Post, Politico NYT pe BBC, biografia In Memoriam pentru Roselynn Carter, soția președintelui Carter. Ea s-a stins duminică, în vârstă de 96 de ani, după o viață dedicată actelor de caritate, în special proiectelor pentru sănătatea mintală.
Alte subiecte:
- Europa Liberă oferă noi date privind controversatul contract al Poliției cu Automobile Bavaria, estimat între 10 și 25 de mil. euro. Poliția refuză încă să ofere suma exactă, dar admite că putea folosi bani europeni.
- Comisia Europeană se alătură Apple, Disney și IBM care au renunțat să cumpere reclamă pe X, fostul Twitter. Motivul: X și-a afișat bannerele online lângă postări antiseminte. În numele libertății de exprimare, Elon Musk amenință ONG-ul care a dat alarma cu „un proces termonuclear”. Casa Albă îl critică pe Musk, dar nu renunță la contracte.
- Altfel, dacă stai la oraș, fă o verificare: este sau nu orașul tău un oraș deștept. A studiat conceptul de smart city Andreea Ofițeru pentru Țară în Service.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
