Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a pus în dezbatere un proiect prin care bugetul medicilor de familie va fi redus cu 30-50%, începând din februarie 2024.
Medicii amenință că nu vor mai încheia contracte cu CNAS și că vor migra spre privat.
În București, mai mult de jumătate din medicii de familie sunt deciși să nu mai lucreze cu CNAS, a anunțat luni, într-o conferință de presă, Mihnea Stroe, președintele Patronatului Medicilor de Familie București - Ilfov.
Dacă proiectul va intra în vigoare, prima consecință va fi scăderea drastică a veniturilor cabinetelor după 1 februarie 2024, spune Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.
„Împreună cu modificările fiscale suplimentare si împovărătoare așteptate în anul 2024, creșterea inflației și introducerea de noi mecanisme de control și sancțiuni, acestea vor genera scăderi de până la 50% ale valorilor facturilor cabinetelor noastre, ceea ce va duce asistența medicală primară și pe cea din ambulatoriul de specialitate la un pas de colaps”, spune Alexiu.
Ca urmare a acestor modificări multe cabinete se vor închide, iar activitatea celor rămase se va reduce considerabil pentru a face față cheltuielilor.
„Ne întrebăm: Guvernul României își propune astfel să încalce acordurile internaționale și să aducă asistența medicală primară și pe cea din ambulatoriul de specialitate la un pas de colaps, contrar afirmațiilor recente din presă?”
Preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulator, Cosmin Alexandrescu, spune că valoarea punctelor afişate în transparenţă de CNAS a scăzut cu 30% faţă de anul trecut.
„Valoarea actuală înseamnă o reducere de 30% aproximativ a bugetului pentru medicina de ambulatoriu şi medicina de familie. Corelată cu modificările fiscale de la sfârşitul anului trecut, cu creşterile de preţuri şi de fiscalitate vor duce la o scădere a veniturilor medicilor cu 40 până la 50% faţă de momentul actual”, spune Alexandrescu.
El s-a întrebat ce vor face medicii din localităţile mici, care nu vor putea face numărul maxim de consultații zilnice din cauza numărului mic de locuitori.
„Ce soluţii au? Să îşi închidă cabinetele. (...) 6.000-7.000 de medici ar fi direct afectaţi. (...) Nu dorim să se ajungă la o confruntare, dorim să se rezolvăm lucrurile prin discuţii logice. Dar de data aceasta dacă nu se va reuşi să aplanăm situaţia şi nu se va reuşi o echilibrare a valorii punctului la nivelul cel puţin al anului trecut, pericolul este clar - colegii nu vor mai semna acte adiţionale de la 1 februarie. Au actul adiţional semnat până la 31 ianuarie. (...) Dacă punctul nu va creşte, nu vor mai semna acte adiţionale. Vor închide. (...) Practic o treime din populaţia României ajunge în ambulatoriu", a explicat medicul.
Și Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR) critică, într-un comunicat remis presei luni, propunerile CNAS și anunță că se raliază demersurilor Colegiului Medicilor și ale Societății Naționale de Medicina Familiei.
„Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR) sindicat medical naţional, susţine punctele de vedere ale Colegiului Medicilor din România (CMR) şi ale Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) cu privire la noile măsuri fiscale luate de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) prin diminarea bugetului cabinelor de medicină de familie cu 25% pentru anul 2024 faţă de anul trecut.”
Medicii de la CFSMR spune că măsura fiscală a Casei Naționale de Asigurări nu va face decât să redirecționeze fluxul de pacienți către unitățile de primiri-urgențe din spitale, unde costurile asigurării asistenţei medicale sunt mai ridicate.
CNAS a anunțat că va începe joi, 18 ianuarie, negocieri cu reprezentanții medicilor de familie și ai celor din ambulator (policlinici)
„Sperăm că vom găsi soluții pentru toate problemele ridicate de bugetul din acest an. Există o emoție în rândul medicilor de familie și al medicilor de ambulator. Cunoaștem nemulțumirile determinate de resursele bugetare limitate. Am făcut apel, conform legislației, la negociere, în așa fel încât să nu punem asigurații în situația de a nu avea acces la servicii medicale”, a declarat luni președintele interimar al CNAS, Cristian Celea, într-o conferință de presă.
„Avem un buget limitat, dar asigurăm pe toată lumea de toate eforturile în vederea garantării accesului echitabil la toate tipurile de servicii de sănătate”, mai spune interimarul de la CNAS.
El a dat asigurări că tot luna aceasta va plăti către furnizorii de servicii medicale „toate plățile restante pentru servicii medicale din anul 2023”.
În prezent, 25% din medicii de familie au vârsta de pensionare de peste 65 de ani, adică 4.000 dintre ei, iar decizia CNAS nu face decât să-i determine să părăsească sistemul de stat și să se orienteze spre privat.
Medicii de la CFSMR spune că medicina de familie, una de prevenție, însărcinată cu menținerea controlului sănătății populației, a fost subfinanțată ani la rând. „Cu situaţia creată de către CNAS, prin reducerea drastică a resurselor financiare va duce şi la scăderea acestui rol important al medicinei de familie”, avertizează sindicaliștii.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a scuturat de orice responsabilitate pe subiectul tarifelor pentru medicina de familie și ambulatorie. El a spus luni că responsabilitatea este a CNAS și a Ministerului Finanțelor, care aprobă finanțările, dar că soluția ar fi rectificarea bugetară.
„Eu sunt la Ministerul Sănătății, negocierile și contractele se încheie cu CNAS, iar finanțarea este aprobată de Ministerul Finanțelor. Din punctul meu de vedere, trebuie să existe o astfel de soluție, de rectificare bugetară.”
Rafila despre medicii de familie și cei de ambulator, care ar putea să nu mai acorde consultații decontate: Eu sunt la Ministerul Sănătății, negocierile și contractele se încheie cu CNAS
Rafila a mai afirmat că speră ca, „în urma negocierilor, diferențele dintre ceea ce a fost finanțat în 2023 și situația actuală să fie cât mai mici și să permită, la o eventuală rectificare bugetară, completarea fondurilor”.
Medicii de familie și cei din policlinici au avertizat încă de săptămâna trecută că-și vor închide cabinetele dacă CNAS va scădea sumele decontate pentru consultații. Reducerile anunțate de CNAS sunt între 30-50%, începând din februarie 2024.
Ei spun că scăderile de venituri au început după ce au crescut și se aplică deja impozitele pentru PFA (persoana fizică autorizată) și IMM (întreprinderi mici și mijlocii) și după scumpirea consumabilelor.
CNAS a propus joi, 11 ianuarie, valori mai mici pentru punctele per capita (pentru fiecare pacient) și per serviciu pentru medicina de familie și ambulatorie (policlinici). Motivul? Bugetul aprobat pentru 2024, spune CNAS.
Punctul per capita reprezintă suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate o plătește unui medic de familie pentru fiecare pacient pe care acesta îl are pe listă. Este vorba de o sumă care se acordă distinct de eventualele îngrijiri medicale acordate pacienților – care pot diferi în funcție de tipul lor.
Actuala propunere a CNAS este ca medicii de familie să primească 7,7 lei pentru fiecare pacient pe care îl au pe listă, față de 12 lei cât era în 2023.
Pentru punctul per serviciu medical în asistența medicală primară vor primi 6,2 lei, față de 8 lei în 2023.
În cazul policlinicilor, medicii de ambulatoriu vor primi pentru punctul per serviciu medical 3,3 lei, față de 4,5 lei în 2023.
Prin aceste scăderi de prețuri, un medic de familie care are, de exemplu, 2.000 de pacienți pe listă va primi aproximativ 7.000 de lei pe lună, comparativ cu 10.000 de lei lunar cât primea în 2023.
Prețul pentru o consultație decontată de CNAS va fi de 34 de lei, în loc de 44 de lei.
Asta înseamnă că pentru serviciile medicale, un medic de familie care are 2.000 de pacienți, de exemplu, va primi în jur de 24.000 de lei, în loc de 30.000 de lei.
Bugetul pentru consultații variază în funcție de numărul de consultații dintr-o lună.
Încasările cabinetelor de medicină de familie din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate reprezintă venitul brut al acestora, din care se suportă toate cheltuielile pentru utilități, salarii și impozite.
Cheltuielile cabinetelor de medicina de familie datorate bugetului de stat și/sau bugetelor locale pentru au scadența la 25 a fiecărei luni pentru luna anterioară, dată după care se datorează penalități pentru plata acestora cu întârziere.
De întârzierea este responsabilă Casa de Asigurări, dar penalizările sunt suportate de medicii de familie care au ajuns în situația de a nu putea să achite la termen obligațiile de plată. Medicii de familie își exercită profesia într-un sistem controlat, astfel că autonomia și posibilitatea de dezvoltare sunt restrânse, explică asociația medicilor de familie din Alba.
Aceste probleme afectează însăși funcționarea cabinetelor de medicină de familie și, implicit pe pacienți, pentru că fără fondurile care să le susțină cheltuielile curente, aceste cabinete nu pot funcționa. La toate aceste probleme se adaugă și disfuncționalitățile Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) care persistă și provoacă prejudicii atât pacienților, cât și medicilor de familie, potrivit sursei citate.
Membri ai Patronatului Medicilor de Familie Timiș au pichetat luni sediul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, scrie Opinia Timișoarei.
