Linkuri accesibilitate

Președintele Klaus Iohannis în PE: admiterea completă a României în Schengen ar fi o recunoaștere a contribuției țării la securitatea UE


Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European.
Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European.

În discursul pe care l-a ținut în Parlamentul European, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru intrarea completă a României în spațiul Schengen, în cel mai scurt timp. El a mai spus că Uniunea trebuie să își consolideze valorile și apărarea.

Primul subiect din discursul președintelui României, Klaus Iohannis, în Parlamentul European, s-a referit la integrarea României în Schengen. El a cerut ridicarea completă a controalelor la frontierele terestre impuse românilor, în cel mai scurt timp.

„Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni”, a arătat Klaus Iohannis.

În discursul lui, președintele mai spus că noile realități în care „la nivel global, ordinea internațională bazată pe reguli este pusă sub semnul întrebării, iar Rusia își continuă agresiune împotriva Ucrainei”, impun Uniunii Europene să își consolideze coeziunea și principiile democratice. De asemenea, spune oficialul român, UE trebuie să își asume tot mai mult un rol global care să contribuie la păstrarea ordinii internaționale bazate pe reguli.

„Unitatea noastră a fost pusă la încercare de multe ori și nu a dat niciun semn de slăbiciune. Mai mult de atât. A fost chiar o surpriză strategică pentru unii și ne-a adus o serie de avantaje tactice”, a spus Klaus Iohannis, care a adăugat că pentru creșterea stabilității și influenței UE e nevoie de intensificarea relațiilor cu Africa, America de Sus și zona Asia-Pacific, pe lângă legăturile transatlantice, deja puternice.

Președintele României le-a spus parlamentarilor europeni că pe plan intern e nevoie de măsuri pentru ca UE să poată răspunde amenințărilor hibride și să păstreze funcționarea democratică, și în condițiile în care că euroscepticismul este în creștere în Europa:

„Adepții săi pun în discuție probleme care sunt, cel puțin parțial, reale, însă dau răspunsuri și soluții greșite și periculoase care ne-ar arunca societățile într-o criză. De aceea, este datoria noastră comună să fim onești în comunicarea noastră cu cetățenii”, a transmis Klaus Iohannis

Klaus Iohannis mai spune că Uniunea Europeană trebuie să își crească atractivitatea, ceea ce îi va conferi mai multă stabilitate și rezistență:

„Deciziile istorice luate de Consiliul European decembrie în ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina, precum și în ceea ce privește Bosnia-Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniunea Europeană. (...) Extinderea este o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie în ceea ce privește pacea de durată, stabilitatea și democrația în vecinătatea noastră.”

Legat de flexibilitatea instituțiilor Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a mai spus că Uniunea Europeană are chiar și în acest moment la dispoziție instrumente care să o ajute să ia mai repede decizii importante.

„Nu există nici urmă de îndoială că măsuri, cum ar fi cele privind voturile prin majoritate calificată în anumite domenii de politică externă și de securitate pot să fie luate fără redeschiderea tratatelor, fără să excludem schimbări aduse tratatelor la un moment dat. Trebuie să ne folosim de toate posibilitățile pe care le avem la dispoziție și pe care le prevăd tratatele existente pentru a avea un proces decizional mai lin și mai rapid.”

Ultima oara, Klaus Iohannis a vorbit în Parlamentul European în urmă cu 5 ani.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG