„Moment istoric pentru români. Am semnat contractul pentru construirea primului pod nou peste Prut, după 60 de ani”, anunța săptămâna trecută Irinel Scrioșteanu, secretar de stat din Ministerul Transporturilor (MT).
Este vorba de un pod rutier de tip autostradă, cu o lungime de 261 de metri - în fapt, câte un pod cu două benzi pe fiecare sens de circulație - între comuna Ungheni, din județul Iași, și municipiul Ungheni din Republica Moldova, de pe cele două maluri ale râului Prut.
„Este un moment istoric”, a subliniat și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, prezent la evenimentul organizat pe 27 septembrie, la Ungheni, cu ocazia unui forum de afaceri româno-moldovenesc.
A fost prilejul cu care câștigătorul licitației, Ness Proiect Europe, a semnat contractul de proiectare (șase luni) și execuție (18 luni) a noului pod cu reprezentanții Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi din România (CNAIR).
Costurile podului sunt de 151,68 milioane de lei fără TVA - puțin peste 30 de milioane de euro.
Costurile sunt asigurate din fonduri europene, iar podul ar urma să fie gata până în 2026, în funcție de momentul în care este dat ordinul de începere a lucrărilor.
Deși marchează un moment important - în condițiile în care niciun pod rutier nou nu a fost deschis între cele două țări în ultimele decenii - proiectul pare a fi ușor paradoxal.
Podul reprezintă capătul estic al autostrăzii Unirii (A8) Târgu-Mureș - Târgu-Neamț - Iași - Ungheni. Termenul de finalizare este, conform autorităților, anul 2030; sau chiar mai târziu, după cum subliniază unii specialiști în proiectele de infrastructură.
În plus, pentru bucata de autostradă din județul Iași nu au fost încă demarate licitațiile.
Ce se va întâmpla după ce podul va fi gata? Va fi legat de rețeaua de drumuri județene din zonă. Din zona Iași, drumul național E85 merge spre Republica Moldova pe la vama Sculeni, la nord de Ungheni.
Podurile rutiere de peste Prut - planul autorităților
Podul rutier de peste Prut, între Ungheni (județul Iași) și Ungheni (raionul Ungheni, Republica Moldova), este primul dintr-un serie de opt poduri pe care autoritățile celor două țări ar urma să le construiască sau să le reabiliteze, până în 2030.
Pentru patru poduri - Stânca (România) - Costești (Republica Moldova), Bumbăta-Leova, Falciu-Leca și Răducăneni - Barboieni, au fost lansate licitațiile pentru realizarea studiilor de fezabilitate,
Pentru alte trei poduri, de la Albița (România) - Leușeni (Republica Moldova), Sculeni - Sculeni și Oancea - Cahul au fost semnate în mai 2023 acorduri între cele două state.
La Albița, podul cu o singură bandă pe sens va fi înlocuit cu unul nou, spune secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu.
„La Albița, experții au spus că trebuie reconstruit un pod nou, cu două benzi pe sens. Vișița - Albița, altă infrastructură rutieră.”
La anunțul privind semnarea contractului pentru podul de la Ungheni, el a evidențiat că obiectivul României este ca, până în 2030, să existe 11 poduri rutiere între toate raioanele din Republica Moldova și România.
Înainte de 1940, peste Prut existau peste 20 de poduri, o parte dintre acestea fiind distruse ulterior de forțele sovietice invadatoare.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a amintit de podurile de flori din anii 1990 - românii de pe cele două maluri ale Prutului s-au întâmpinat cu flori pe care le-au aruncat în apă, în momentul în care au putut trece fără acte dintr-o parte în alta - și a spus că a venit momentul ca aceste să fie înlocuite cu „poduri adevărate, de piatră, beton”, care „să ne unească pentru totdeauna”.
Între România și Republica Moldova există în prezent șapte puncte de trecere rutieră a frontierei: Rădăuți Prut, Stânca, Sculeni, Albița, Bumbăta, Oancea și Galați.
Autostrada A8, în urmă față de cealaltă autostradă a Moldovei
Întreaga autostradă A8 - cu excepția a două tronsoane, de lângă Târgu-Mureș, respectiv Târgu-Neamț, finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) - înaintează cu dificultate, iar pentru loturile de autostradă din județul Iași nu a fost lansată încă vreo licitație.
Realizarea podului de la Ungheni este mai mult decât binevenită, dar autostrada care îl integrează, A8, are un parcurs „mult sub așteptări”, spune pentru Europa Liberă geograful George Țurcănașu, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza în Iași și unul din liderii Mișcării civice pentru Dezvoltarea Moldovei.
„Moldova are nevoie de o autostradă, precum A8-ul, care să ne lege de nucleul de autostrăzi al Europei, de unde ne și vin investițiile până la urmă”, spune el.
Este vital cel puțin tronsonul A8, până la Pașcani, de unde pornește A7, cealaltă autostradă a Moldovei, între Pașcani și Ploiești, care este mult mai avansată.
Proiect fanion din PNRR, A7 ar urma să fie gata până la final de 2026, însă porțiunea A8 de la Pașcani la Iași nu are nicio șansă să fie gata până atunci, mai spune Țurcănașu.
Asta deși numeroase organizații civice au insistat de-a lungul timpului ca autostrada A8 să fie prioritizată, întrucât leagă cel mai important oraș al regiunii Moldova de rețeaua de drumuri rapide a Europei.
Ar lega Iașul pe de o parte de A7, pe la Pașcani, iar pe de alta de Târgu-Mureș și de acolo (fie prin intermediul A3, fie pe A10 și A1) de granița cu Ungaria.
În condițiile în care autostrada Transilvania are și ea sectoare lipsă care nu vor fi realizate până în 2030 - tronsonul cu tunelul Meseș, despre care Europa Liberă a scris recent - cel puțin legătura cu A7 ar trebui asigurată cât mai recent.
Drumul național dintre Iași și Pașcani „nu doar că e cel mai aglomerat drum al Moldovei”, dar este în același timp și „singurul drum care asigură un acces facil la serviciile Moldovei, universitare, medicale, care predominant sunt în Iași”, mai atrage atenția profesorul George Țurcănașu.
„Se face și Spitalul regional de urgență din Iași, dar nu vei câștiga mult timp dacă vii pe A7 și apoi de la Pașcani trebuie să ajungi pe DN la spital”, mai subliniază el.
Pe site-ul CNAIR sunt afișate două variante de legătură între spitalul regional de urgență, aeroportul internațional și autostrada A8, în condițiile au existat numeroase dezbateri pe acest subiect între autorități și ONG-uri.
Lipsește însă autostrada.
Tronsonul Moțca-Lețcani e „prioritar”
În aceeași zi în care a avut loc semnarea contractului pentru podul de peste Prut de la Ungheni, reprezentanți ai mediului de afaceri din Iași au adresat o scrisoare deschisă ministrului Transporturilor pentru urgentarea procedurilor privind tronsoanele de autostradă din județul Iași.
Firmele private din județ au cerut ca până la finalul lunii noiembrie să fie demarate licitațiile pentru loturile dintre Moțca (în apropiere de Pașcani) și Lețcani (în apropiere de Iași), cu o lungime de 60 de kilometri.
„Am ales acest tronson întrucât reprezintă principala dorință a comunității ieșene, atât din partea societății civile, cât și a mediului economic”, se menționează în document.
Scrisoarea a venit după o întâlnire a organizației cu ministrul Sorin Grindeanu și cu directorul CNAIR, Cristian Pistol, a transmis pe contul său de Facebook Cătălin Urtoi, noul președinte al Consiliului de Administrație al Companiei de Investiții Rutiere (CNIR).
CNIR este compania înființată încă din 2016, dar care devine operațională abia din acest an și care ar trebui să preia derularea licitațiilor pentru Autostrada A8 - cu excepția celor trei tronsoane licitate deja de către CNAIR, două dintre ele finanțate prin PNRR.
De precizat că porțiunea Moțca-Lețcani face parte din tronsonul Moțca (Târgu-Neamț) - Ungheni, dar scrisoarea amintită mai sus nu menționează nimic despre celelalte două loturi, Lețcani-Iași și Iași-Ungheni, acesta din urmă - cu o lungime de 33 de kilometri - fiind cel care se va uni cu noul pod de peste Prut.
Recent, CNAIR a aprobat studiul de fezabilitate pentru întreg tronsonul, Moțca - Ungheni, cu lungime de 93 de kilometri, în vederea lansării licitațiilor. Este numit și „autostrada Iașului”, întrucât tranzitează județul.
În luna august, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) a emis acordul de mediu.
Studiile de fezabilitate doar pentru această porțiune au arătat costuri de nu mai puțin de 5 miliarde de euro, adică peste 50 de milioane de euro pe kilometru.
Asta în condițiile în care valoarea totală a principalului program de finanțare cu fonduri UE al autostrăzilor, Programul de Transporturi 2021-2027 (cu implementare până în 2030) este de 5,5 miliarde de euro și sunt proiecte - precum două loturi de pe autostrada Sibiu-Pitești, respectiv loturi din autostrada Transilvania și autostrada A0 a Bucureștiului - mult mai avansate.
Loturile Autostrăzii A8
Totodată, autostrada Moțca - Lețcani reprezintă doar o treime din lungimea totală a autostrăzii A8 (301 km), iar pentru restul porțiunilor procedurile sunt mult mai avansate.
Cele două loturi ale A8 din PNRR (Târgu Mureș - Miercurea Nirajului de 22 km și Leghin - Târgu-Neamț de 30 km) sunt în faza de proiectare și execuție, iar pentru lotul Miercurea Nirajului - Sărățeni (primul lot de munte al autostrăzii licitat, de 23,4 km) sunt în curs de evaluare ofertele la licitația lansată în aprilie 2024.
De asemenea, noua companie de infrastructură, CNIR, a parcurs procedurile de preluare a celorlalte patru loturi montane de pe distanța Târgu-Mureș - Târgu Neamț dintre Sărățeni și Pipirig (111 km), iar în noiembrie ar urma să lanseze licitațiile.
Pentru tronsonul Târgu-Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni mai este nevoie încă de aprobarea în Consiliul interministerial și aprobarea indicatorilor economici prin Hotărâre de Guvern.
Abia apoi proiectul va fi preluat de CNIR și ulterior să fie scos la licitație, pe loturi distincte.
Conform publicației ieșene, apix.ro, porțiunea Moțca-Lețcani a fost împărțită în patru loturi, iar durata de execuție va fi de trei ani pentru fiecare.
„Până la finalul anului sperăm să avem aprobați indicatorii economici”, spune pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
El spune că proiectul A8 nu este în impas și că vor exista suficienți bani pentru investițiile rutiere, prin Programul de Transporturi.
Reprezentantul CNAIR admite că podul peste Prut de la Ungheni va fi conectat temporar „la rețeaua existență” de drumuri din județul Iași, dar susține că până în 2030 acesta se va lega și de autostrada din care face parte.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
