„Nu putem să ne uităm cum continuă angajările la stat. Ele se stopează, mai puţin în Sănătate şi Învăţământ, şi, pe urmă, prin memorandum, vii în faţa Guvernului, dai explicaţiile şi dai drumul, în cazul în care ai nevoie de aceste angajări”, spunea premierul PSD Marcel Ciolacu, în mai 2023, pe vremea când nu era premier.
Declarația venea înainte de aprobarea primei ordonanțe a austerității (OUG 34/12 mai 2023).
De la acest moment și până la sfârșitul anului, aproape 9.000 de oameni au intrat în sistemul de stat. Iar 2023 a fost anul cu un deficit bugetar uriaș - aproape 90 de miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB.
În total, anul trecut, aparatul bugetar al României a crescut cu aproape 14.000 de noi angajați față de 2022.
Sunt cu 105.000 mai mulți decât acum 10 ani. Ceea ce înseamnă o creștere de 9%. Din care 43.000 doar de la ultimele alegeri (2020) încoace.
Anul trecut au crescut și salariile nete: în Administrația publică - cu 20%, în Învățământ - cu 28%, în Sănătate - cu 10%. În schimb, creșterea veniturilor pe total economie a fost de doar 15%.
Angajarea, pe post de digitalizare
Umflarea apartului bugetar ține loc de digitalizare, explică, pentru Europa Liberă, profesorul Florin Andrei, doctor în Finanțe și analist economic.
„Vorbim foarte des despre digitalizare, despre implementare de proiecte, despre restructurări ale proceselor, ale procedurilor, însă acest lucru nu se vede deloc în aparatul bugetar. În loc să avem o restructurare a activităților, o reașezare acestora și să digitalizăm o parte dintre activități, pare că aparatul bugetar crește, crește fără să oprească”, spune el.
Și subliniază și nuanțele politice - pregătirea anului electoral 2024. Momentul este, însă, economic vorbind, prost ales deoarece economia României nu mai performează ca în trecut.
Și nu doar numărul de bugetari a crescut. La 31 decembrie 2023, numărul pensionarilor speciali crescuse cu 1.000, față de sfârșitul lui 2022.
Jurnaliștii Europa Liberă au făcut o analiză comparativă a datelor de la Ministerul Finanțelor, Casa de Pensii și Institutul Național de Statistică privind numărul de bugetari, de pensionari speciali și veniturile din 2023 față de 2022.
2023 - o medie de 38 noi bugetari angajați pe zi
Anul trecut, cele mai multe angajări - 9.800 - au fost în administrația publică centrală - ministere, instituții în subordinea Guvernului, Președinție etc. Restul, până la aproape 14.000 care reprezintă cifra totală, sunt în administrația locală - primării, consilii județene, insituții din subordinea acestora.
La nivel central, Ministerul Educației a încheiat 2023 cu 7.900 de angajați în plus față de decembrie 2022. În ordinea descrescătoare a numărului de noi bugetari urmează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Mediului și cel al Afacerilor Externe.
„Faptul că avem mai mulți angajați în învățământ nu îl văd ca pe o îngrijorare sau ca o problemă, ci ar trebui cumva să fim bucuroși. Până la urmă, educația este baza”, evaluează datele statistice prof. Florin Andrei.
La polul opus, cele mai multe plecări din sistem au fost de la ministerele Afacerilor Interne - 1.860 de oameni, Apărării Naționale - 752, apoi de la Dezvoltăre și de la Ministerul Public.
În teritoriu, cele mai multe angajări s-au făcut în primării și consilii județene - aproape 4.000 de oameni. Iar cele mai multe plecări au fost la unitățile sanitare din subordinea autorităților locale.
Situația angajărilor din teritoriu are, cu siguranță, o tentă politică, crede profesorul Florin Andrei. Vin alegerile. „Văd aceste angajări ca un premiu acum, de final de mandat al unor primari”, spune el.
Veniturile bugetarilor: creșteri între 10 și 28% în 2023
Institutul Național de Statistică a publicat, zilele trecute, informații privind câștigurile salariale ale românilor, în 2023. Și comparația cu anii trecuți. Cele mai mari creșteri procentuale de venituri au fost în Educație - 28%, urmate de cele din Administrație și Apărare - 20%.
Salariile celor din Educație rămân, însă, modeste și după aceste majorări salariale - 4.934 de lei net. Sub media pe economie - de peste 5.000 de lei, și mult sub salariul mediu net din Administrație și Apărare, de aproape 6.500 de lei.
1.000 de noi pensionari speciali în 2023
În 2023, a crescut și presiunea pe bugetul de asigurări sociale. Sunt 1.000 de noi pensionari speciali care au intrat în sistem.
900 sunt procurori, judecători și personal auxiliar al instanțelor și parchetelor.
Efortul bugetar pentru acoperirea diferenței între pensia dată de contributivitate și cea acordată de lege a crescut, anul trecut, cu aproape 15 milioane de lei lunar.
2023 - A scăzut numărul pensionarilor de stat, a crescut pensia medie
La sfârșitul lui 2023, numărul pensionarilor de stat, inclusiv cei din Agricultură, a scăzut cu 20.000 față de 2022.
Pensia medie lunară curentă a crescut de la 1.739 de lei, în decembrie 2022, la 1.970, în decembrie 2023.
Iar costul lunar al pensiilor si asistenței sociale a ajuns la 9,3 miliarde de lei.
În 2023, costurile cu asistența socială au fost de 12,1% din PIB și 31,2% din totalul cheltuielilor bugetare.
„În cazul pensiilor, nu e o problemă reală numărul mare de pensionari, ci o problemă reală este cum se împarte acel buget de pensii. Pentru că, dacă se împarte foarte mult la foarte puțin, aceea este problema. Și mă refer la pensiile speciale”, explică profesorul Florin Andrei cum trebuie interpretat bugetul de asigurări sociale.
Promisiuni și avertismente
„Avem nevoie de un proiect echilibrat și clar prin care să demarăm prima reformă profundă a administrației de stat. Este nevoie de un stat mai suplu, este esențial să reducem costuri și să comasăm instituții care se calcă pe picioare și trebuie să facem asta chiar de la 1 septembrie, nu de anul viitor, și, mai ales, nu după alegeri”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul lunii august.
O reformă care va zgudui din temelii aparatul bugetar e anunțată permanent din martie anul trecut, de când au apărut primele indicii ale deficitului bugetar uriaș care se adâncea de la lună la lună.
Reforma s-a produs cu câteva ordonanțe de urgență menite să reducă cheltuielile aparatului de stat, dar care, din datele economice de la sfârșitul lui 2023, nu au produs efecte - cheltuielile de personal au crescut anul trecut cu 12,8% față de 2022.
Iar anul acesta, cheltuielile de personal se majorează în planificarea bugetară cu circa 11,4%, reprezentând un plus de 14,9 miliarde de lei (2,99 mld. euro) față de anul 2023.
Consiliul Fiscal are îndoieli că anul acesta și în următorii doi ani, cheltuielile de personal vor putea fi limitate.
- concentrarea mare de alegeri electorale din anul 2024, care pot spori baza de la care pleacă salariile din proiecție;
- noua lege a salarizării unitare care trebuie adoptată – fiind în PNRR – și care va duce, cu mare probabilitate, la o majorare de salarii în principalele domenii;
- rata inflației.”
„Economia României nu mai performează, așa cum o făcea anii trecuți”, explică și profesorul Florin Andrei.
Iar 2024 ar putea fi un an în care lucrurile vor fi ținute pe o linie de plutire, pentru că anul trecut a existat creștere economică. „Mă uit, însă, cu foarte mare îngrijorare la 2025, când vom avea adevăratele alarme fiscale”, adaugă el.
În opinia analistului, în următorii ani statul se va împrumuta tot mai scump pentru a susține cheltuielile, iar economia nu e sigur că va performa la același nivel ca anii trecuți.
„Nu vom putea rezista în actualele premise. Și când spun actualele premise mă refer atât la ceea ce înseamnă numărul de angajați în sectorul public. Mă refer la salarii, la dimensiune anvelopei salariale, mă refer la pensii. În 2025 nu-mi dau seama, în momentul de față, cum vom putea să ne descurcăm fără niște politici de austeritate sau fără niște creșteri de taxe semnificative, mult mai mari față de ceea ce s-a implementat la final de 2023”, concluzionează profesorul Florin Andrei.
