Dar iată, pe rând, principalele știri ale dimineții:
- Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, declară că țările Uniunii Europene nu vor recunoaște rezultatele apropiatelor alegeri din Rusia, de vreme ce moartea lui Alexei Navalnîi arată că ele au loc în condiții de reprimare dramatică a opoziției.
- O adunare pro-rusă din regiunea separatistă Transnistria a cerut Rusiei „măsuri de protecție” contra „presiunilor Republicii Moldova”. S-au profilat temeri că rezoluția ar putea furniza Moscovei motive pentru o intervenție în zonă.
- O instanță din Illinois i-a interzis ex-președintelui Donald Trump participarea la alegerile primare din Partidul Republican din acest stat, invocând implicarea acestuia în asaltul violent asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021.
Iulia Navalnaia: Putin poate fi înfrânt prin metodele de combatere a crimei organizate
„Vladimir Putin mi-a ucis soțul”, a spus răspicat Iulia Navalnaia în fața Parlamentului European. „La ordinele lui Putin, Alexei a fost înfometat timp de trei ani, a fost închis într-o celulă mică, izolat de toată lumea, iar apoi a fost ucis. Această crimă publică a demonstrat că Putin poate face orice şi că nu se poate negocia cu el”, redă Europa Liberă cuvintele ei. Le puteți găsi și în video.
În răspunsul ei, președintele PE, Roberta Metsola, a spus că moartea îngrozitoare a lui Navalnîi arată cât de gravă a devenit situația din Rusia lui Putin. Situație atât de gravă încât statele europene nu vor recunoaște prezidențialele din 15-17 martie din Federația Rusă.
Discursul văduvei lui Alexei Navalnîi a fost o ocazie rară în care emoția cea mai intensă s-a intersectat cu una dintre cele mai ascuțite judecăți politice, exprimate de la începutul invaziei ruse în Ucraina. PressOne are, probabil, cea mai bună prezentare a discursului rusoaicei în Parlamentul European:
„Vladimir Putin este un mafiot însetat de sânge”, și-a ales Iulia Navalnaia atent cuvintele. De aceea căile obișnuite de negociere sau sancțiunile contra Rusiei nu funcționează. Cum poate fi înfrânt Vladimir Putin?
„Inovația politică în acest caz constă în aplicarea metodelor de combatere a crimei organizate, nu a competiției politice. Nu note diplomatice, ci investigații asupra mașinațiunilor financiare. Nu declarații de îngrijorare, ci o căutare a asociaților mafioți din țările dumneavoastră, a avocaților și finanțiștilor discreți care îi ajută pe Putin și pe prietenii săi să ascundă bani.”
E de presupus că soluțiile practice propuse de Iulia Navalnaia o fac încă și mai periculoasă pentru regimul de la Kremlin, decât chipul ei încercănat de femeie îndoliată, el însuși un simbol puternic într-o țară ortodoxă.
Încă de acum 13 zile, de la anunțul morții în condiții teribile a lui Alexei Navalnîi, Iulia a declarat că va continua lupta soțului ei pentru o Rusie democratică.
Nu întâmplător, pe rețelele de socializare au apărut în ultimele zile nenumărate colaje fake-news menite să o compromită. „Cum s-au propagat în România dezinformări despre Iulia Navalnaia și o presupusă legătură cu un miliardar rus” a aflat colega mea, Oana Despa. Într-o neobișnuită succesiune de conversații, unii dintre cei mai activi „răspândaci” ai dezinformărilor cu aer de Kremlin au revenit spunând că au eliminat informațiile false de pe platformele lor.
Prezența văduvei lui Navalnîi în Parlamentul European prefațează două evenimente cheie ce urmează să aibă loc la Moscova.
Primul, în câteva ore, discursul despre Starea Națiunii, a lui Vladimir Putin; cel de-a doilea, înmormântarea opozantului rus, în condițiile unor restricții draconice.
Europa Liberă trece în revistă posibilele teme din discursul liderului de la Kremlin, ținând seama de cele două ore de pseudo-argumente pentru invazia din Ucraina și amenințări pentru lumea occidentală care s-au derulat, sub același nume, anul trecut.
Între noutăți însă, s-ar putea număra, scriu colegii mei de la Praga și Chișinău, și un răspuns oferit regiunii separatiste Transnistria care a cerut ieri „măsuri de protecție” din partea Moscovei.
O altă temă ce în mod firesc nu ar trebui să lipsească este o justificare politică pentru numărul mare de pierderi omenești în rândul soldaților Federației Ruse care luptă în Ucraina.
Un consistent articol din NYT relevă că șefii militari ruși au o viziune ne-ortodoxă asupra a ceea ce înseamnă „mari pierderi”. Se pare că au pierdut, de pildă, la Avdiivka, mai mult decât cei 15.000 de militari câți au murit în cei zece ani de război în Afganistan în anii 80, fără să arate vreo schimbare majoră de abordare.
Transnistria separatistă cere protecția Rusiei în privința unor presiuni inexistente
Într-un articol detaliat, Europa Liberă Moldova arată cum congresul așa-numiților „aleși locali de toate nivelurile”, convocat pe 28 februarie de liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, a transmis Parlamentului rus - Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei deopotrivă, „măsuri de protecţie a Transnistriei” în condiţiile „creşterii presiunii” din partea Republicii Moldova.
În Transnistria, teritoriu separatist, nerecunoscut internațional, locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi, cei mai mulți dintre ei militari ai Armatei a 14-a ruse staționate acolo, adică în coasta sud-vestică a Ucrainei și o amenințare perpetuă pentru Republica Moldova.
Guvernul de la Chișinău, dar și reprezentanți ai Statelor Unite și Uniunii Europene, au negat existența „presiunilor” respective asupra autorităților auto-proclamate de la Tiraspol.
The Guardian notează în primul rând anunțul Washingtonului că urmărește îndeaproape situația din regiune. Precum conflictele înghețate din Georgia și Armenia/Azerbaidjan, care a fost păstrat cu grijă de Mosova în sertarul „congelatorului” geostrategic din regiunea Mării Negre, până la momentul necesar.
Nu e clar ce va urma, dar ceea ce este sigur, scrie tot New York Times, cu date clare și cifre, de doi ani încoace, lumea întreagă a devenit un loc mult mai sângeros.
Candidatul republican Donald Trump, împiedicat să candideze în Illinois
Presa americană notează că o judecătoare din statul Illinois a decis că ex-președintele Donald Trump nu poate participa la alegerile primare din Partidul Republican din acest stat, implicarea acestuia în asaltul violent asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021.
Alt treilea stat care ia o astfel de decizie după Colorado și Maine, notează Washington Post.
Asaltul simpatizanților radicali ai președintelui Donald Trump a fost menit să împiedice validarea rezultatului alegerilor americane din noiembrie 2020, care îl dăduseră câștigător detașat pe actualul președinte democrat, Joe Biden. Împiedicarea alegerilor libere este o infracțiune gravă pentru că lezează direct Constituția și drepturile fundamentale înscrise acolo.
Pe de altă parte, Washington Post și nu numai explică miza deciziei Curții Supreme americane, de a-l audia pe Donald Trump în procesul legat de 6 ianuarie și amânarea validării alegerilor în chestiunea imunității.
Avocații săi susțin că președintele nu poate fi cercetat pentru situații petrecute în timpul mandatului, o abordare neobișnuită a principiului imunității politice.
Indiferent de decizie, pare clar că Donald Trump câștigă timp. Audierea este programată pentru 22 aprilie, după cum scrie BBC, iar până atunci procesul propriu-zis este suspendat.
Alte subiecte:
- 30 de companii media europene au dat în judecată Google pentru politica discriminatorie de publicitate, despre care susțin că le-a adus prejudicii imense, scrie Politico. Cer despăguburi de 2,1 miliarde USD.
- În ciuda a ceea ce se crede, din cauza inflației galopante la nivel global, milenialii nu sunt cea mai săracă generație din lumea occidentală. Dimpotrivă, spune un studiu citat de The Guardian. Ei vor moșteni averea imobiliară a „boomerilor”.
- Din categoria „nu te mai plânge, acționează”, BBC prezintă situația joburilor afectate de concurența Inteligenției Artificiale. În loc să te sperii de avalanșa de soluții tehnice, învață să le domini.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
