Când Polonia a găzduit recent exerciții militare NATO, agenții de dezinformare au intrat în acțiune în Bulgaria, o țară cu un teren fertil pentru narativul favorabil Kremlinului.
Exercițiile din 4-5 martie, parte a programului NATO Steadfast Defender 24, au fost rapid și în mod fals prezentate în această rețea ca începutul unei invazii NATO în Rusia.
Un titlu avertiza în mod fals: „Dragon 24: NATO se pregătește de război cu Rusia, soldații traversează râul polonez Vistula...”, folosindu-se de o formulare care să atragă cititorii.
Respectivul titlu apare pe un site care face parte dintr-o rețea de pagini de tip „ciupercă”. Acestea sunt grupuri de pagini de internet, create în masă și cu investiții minime, care trec neobservate multă vreme, dar se activează în preajma unor evenimente majore pentru a răspândi dezinformări și știri false.
Cel puțin 25 de site-uri bulgare – multe dintre ele prezentându-se ca site-uri de știri legitime – au publicat știri false despre exercițiile NATO, potrivit unui raport recent al Digital Forensic Research Lab (DFRLab), o unitate analitică de dezinformare a Consiliului Atlantic.
De asemenea, un ONG din Bulgaria a estimat recent că numărul acestor site-uri ajunge la 400.
Raportul DFRLab a scos la lumină tipurile de site-uri web utilizate. Majoritatea nu se concentrează în mod normal pe știri și evenimente de actualitate, ci mai degrabă pe subiecte sportive, de divertisment și stil de viață.
După activarea site-urilor web, conținutul de propagandă se răspândește pe rețelele sociale prin intermediul altor rețele de grupuri de Facebook.
Tactica „ciupercă” a mai fost folosită anterior. EU DisinfoLab, un ONG care monitorizează acțiunile de dezinformare a expus o operațiune de influență susținută de Rusia care acționa în Europa din mai 2022, la câteva luni după invadarea Ucrainei.
Operațiunea Doppelganger, numele dat acestei campanii, a folosit mai multe „clone” ale unor instituții de presă autentice – cel puțin 17 instituții media, inclusiv Bild, The Guardian și RBC Ucraina – și a vizat utilizatorii cu articole, videoclipuri și sondaje de opinie false.
Pentru a realiza acest lucru, cei responsabili au cumpărat numeroase nume de domenii care seamănă cu mărci media reale și le-au copiat designul.
Dezinformarea aduce și bani
Răspândirea informațiilor false pare să funcționeze. În raportul său, DFRLab a descoperit că sute de domenii de internet care răspândesc propaganda pro-rusă foloseau platformele de publicitate digitală.
„Astfel, pe lângă răspândirea propagandei pro-Rusia și a unei agende favorabile intereselor Kremlinului, site-urile bulgărești monetizează răspândirea dezinformării și folosesc titluri de tip clickbait pentru a-i face pe utilizatori să acceseze linkurile”, a declarat Sopo Gelava, autoarea raportului.
În 2023, Centrul pentru Studierea Democrației, un institut bulgar de politici publice, a făcut legătura între site-urile care propagă dezinformarea și AdRain.bg, o platformă de publicitate digitală din Bulgaria.
Un ultimul studiu pentru DFRLab, Gelava a descoperit că „emailurile legate de platforma de publicitate AdRain arată că cel puțin 10 site-uri au fost înregistrate în rețea între 2013 și 2018”.
Un co-proprietar AdRain, Miroslav Kațarov, a negat aceste afirmații.
„AdRain este o platformă care oferă publicitate. În mod similar cu AdSense de la Google, AdNow și alte sute (de servicii de publicitate online, n.red), înregistrarea la AdRain este gratuită și orice proprietar de site se poate înregistra pe platformă și folosi codurile de monitorizare a distribuției și de control al designului”, a spus pentru Serviciul Bulgar al RFE/RL, Miroslav Kațarov.
„AdRain nu este proprietarul celor 10 situri listate. Activitatea AdRain este limitată doar la administrarea publicității. Site-urile în chestiune folosesc AdRain pentru administrarea reclamelor, iar acesta este singurul punct în comun”, a adăugat Kațarov.
Teren fertil pentru dezinformare
Cu amestecul său de partide pro-ruse, lipsă de voință politică și un nivel scăzut de alfabetizare media, Bulgaria, membru UE, este o țintă predilectă pentru propaganda pro-Kremlin.
Potrivit Eurobarometrului din toamna lui 2023, doar 44% dintre bulgari pun la îndoială informațiile pe care le văd pe social media, comparativ cu o medie de 60% la nivel european.
Dezinformarea răspândită în timpul pandemiei de Covid-19, de multe ori cu ajutorul Partidului Socialist Bulgar, pro-rus, și al celui de extremă dreaptă, Renașterea, a fost, cel puțin parțial, responsabilă pentru creșterea exponențială a ratei de infectare în cea mai săracă țară europeană.
Din 2022, eforturile de dezinformare s-au concentrat pe promovarea președintelui Vladimir Putin ca lider puternic și pe justificarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, o țară prezentată ca fiind profund coruptă și condusă de fasciști.
De exemplu, în 2023, Factcheck.bg a raportat că o rețea de site-uri web de tip „ciupercă” a difuzat falsa informație, transmisă de Kremlin, potrivit căreia copiii refugiaților ucraineni din țările Uniunii Europene au fost luați de la părinții lor.
Cu un an înainte, organizația de verificare factuală ucraineană StopFake a atras atenția că site-urile bulgare din rețea au răspândit știri false care susțineau că Ucraina a comis genocid împotriva oamenilor din regiunea Donbas din estul Ucrainei.
O parte a acestui val de dezinformare prezintă NATO ca pe un agresor și seamănă temeri în rândul oamenilor despre un posibil război cu Rusia.
Un efect este și declarația recentă a ministrului bulgar al Apărării care s-a plâns că aceste informații false afectează pregătirea armatei și tot mai puțini bulgari aleg o carieră militară.
„Membri de partid, funcționari publici și jurnaliști din presa tradițională sunt, de asemenea, implicați în răspândirea dezinformării favorabile Rusiei”, spune Ralița Kovaceva, redactorul-șef al publicației bulgare Factcheck.bg.
În ciuda magnitudinii problemei, autoritățile de la Sofia au făcut prea puțin pentru a contracara campaniile de dezinformare, adaugă Kovaceva.
Bulgaria se află din nou în blocaj politic după ce un acord semnat de partidele politice care formează coaliția de guvernare, care prevede rotația funcțiilor în timpul mandatului, nu funcționează. Pentru a debloca activitatea guvernului, Bulgaria organizează un nou scrutin parlamentar – al șaselea astfel de scrutin în trei ani. Acesta va avea loc pe 9 iunie, în aceeași zi cu europarlamentarele.
Instabilitatea politică, afirmă Ralița Kovaceva, face ca orice eforturi instituționale de luptă cu dezinformarea să fie puțin probabile în viitorul apropiat.
Și Europa Liberă România a scris despre campaniile de dezinformare rusească online care vizează publicul românesc.
În contextul celor patru rânduri de alegeri care vor avea loc în România, dar și în cel al războiului din Ucraina, Ambasada Rusiei a devenit tot mai activă pe rețelele sociale. De asemenea, diplomații ruși au continuat să cultive relații cu jurnaliști și vloggeri români pro-ruși, ultra-conservatori sau care propagă mesaje anti-occidentale.
Recent, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a avertizat că România este o țintă a propagandei Kremlinului și că există riscul ca Rusia să încerce să influențeze alegerile din acest an.
În România însă, mesajele politice pro-ruse nu par să fie la fel de populare ca în Bulgaria, țară mai apropiată cultural și lingvistic de Rusia.
Prin urmare, formațiunile politice care au promovat până recent propaganda Kremlinului par să fi limitat acest discurs în anul electoral 2024.
Partidele și politicienii din această categorie adoptă însă deschis un discurs anti-Ucraina și susțin astfel, cel puțin indirect, interesele Rusiei.
Articol al Europa Liberă Bulgaria, tradus și adaptat din limba engleză de Adrian Ardelean
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
