Septimius Pârvu spune la #10întrebări că la alegerile din acest an sunt unele reguli care se vor suprapune și, probabil, vor crea o anumită confuzie.
De aceea, alegătorii trebuie să fie atenți la schimbările anunțate și să urmărească anunțurile făcute de Biroul Electoral Central.
„Cred că este foarte important pentru orice alegător, mai ales pentru cei care sunt la primul vot sau care n-au foarte multă experiență electorală, să înțeleagă, de fapt, ce pun partidele și candidații independenți pe masă”, spune Septimius Pârvu.
Coordonatorul de programe electorale de la Expert Forum arată că pe site-ul votcorect.ro, dedicat alegerilor, se poate înscrie oricine vrea să fie observator pentru ziua alegerilor, însă fără să fie plătit.
„Noi insistăm să nu fi fost parte din campania unui partid. Adică, dacă ai organizat activități, ai lipit afișe sau poate chiar ai fost candidat – că am avut și această situație – nu poți fi observator. Observatorul este acea persoană complet independentă politic. Noi oferim training, oferim manual. O să avem și un call center în ziua alegerilor. Practic, suntem alături de aceste persoane care vor merge în secțiile de votare la fiecare pas”, spune Septimius Pârvu.
1. Europa Liberă: Pe 9 iunie avem două rânduri de alegeri – locale și europarlamentare. La ce să fie atent alegătorul?
Septimius Pârvu: Cred că, în primul rând, această comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare aduce o provocare pe care n-am avut-o în istoria electorală foarte recentă.
Avem de-a face cu două tipuri de alegeri, cu reguli tehnice diferite. Cred că o chestiune problematică este cea a campaniei, pentru că vineri (n.r.-10 mai 2024) începe campania electorală și, practic, tot ce am văzut prin orașe până acum – adică bannere, mașini inscripționate, tot felul de alte reclame se vor opri, pentru că în campania electorală n-ai voie să faci astfel de propagandă și, practic, vom rămâne doar cu niște afișe, dezbateri electorale, reclame online, întruniri.
Deocamdată, campania pare a fi destul de seacă după regulile electorale și va fi destul de greu de urmărit cum vor arăta programele electorale ale candidaților și ale partidelor.
Unii candidați sunt în ambele părți, și la europarlamentare, și la locale. Va fi interesant de văzut cum se vor promova în ambele părți într-o zi în care avem și europarlamentare, și locale.
Cred că va fi foarte multă informație și va fi destul de greu de urmărit unde va fi limita între cele două campanii, cât de mult se vor suprapune mesajele în general.
Cred că este foarte important pentru orice alegător, mai ales pentru cei care sunt la primul vot sau care n-au foarte multă experiență electorală, să înțeleagă, de fapt, ce pun partidele și candidații independenți pe masă.
A doua chestiune, cea tehnică dacă vreți, este un pic mai complicată decât de obicei, pentru că avem reguli ușor diferite. Se votează în circumscripții diferite.
Alegătorii din străinătate nu pot vota la locale decât în țară.
Există reguli noi privind viza de flotant Și anume, pentru a vota în localitatea de reședință, alegătorii au trebuit să-și facă această viză până pe 10 aprilie.
Sunt tot felul de reguli care se vor suprapune și care, probabil, vor crea o anumită confuzie.
Pe de altă parte, la ce ne-am aștepta este ca în perioada asta autoritățile electorale să facă ceva mai multă educație pe tema asta, pentru că aceste noutăți care sunt probabil mai greu de urmărit pentru cineva care nu stă toată ziua pe site-ul Biroul Electoral Central.
Din ce am văzut pentru străinătate, numărul de secții de votare va fi mult mai mare decât a fost la alegerile trecute. Încă n-avem lista finală, dar am înțeles că vor fi peste 800 de secții de votare. Mai avem o lună până la alegeri. E posibil să mai existe decizii luate în fiecare zi de către Biroul Electoral Central.
2. Europa Liberă: Vorbeați de schimbări. Concret, ce este schimbat față de precedentele alegeri?
Septimius Pârvu: În primul rând, cred că o provocare este aceea de a aduce reglementările împreună.
Formarea birourilor electorale, de exemplu, a fost una dintre primele provocări. Și aici s-a schimbat, adică modul în care se formează aceste birouri este diferit. Sigur, există și logici diferite – cine e reprezentat în cele de la locale, cine e reprezentat la europarlamentare. Dar aici a existat o problemă și au existat diverse modele până s-a ajuns la decizia finală, prin ordonanță.
Apoi, după cum ziceam, există această nouă limită legată de stabilirea reședinței. La alegerile anterioare nu exista niciun fel de limită. Sigur, asta contează pentru alegerile locale, pentru că la europarlamentare poți vota oriunde.
Dacă nu ești în localitate, poți vota absolut oriunde fără să ai nevoie de o reședință, dar nu pentru locale.
3. Europa Liberă: Ați lansat de curând site-ul votcorect.ro, care are o secțiune pentru înscrierea ca observator în alegeri. Cine se poate înscrie?
Septimius Pârvu: Nu suntem la prima experiență cu un astfel de demers. Din 2016, l-am tot dezvoltat pentru fiecare rundă de alegeri. Are trei funcții.
Una este aceea de a explica regulile. Practic, în fiecare zi ne uităm prin legislația aplicabilă și prin deciziile Biroului Electoral Central și încercăm să simplificăm, să ducem laolaltă toate aceste reguli, pentru că ele sunt împrăștiate în tot felul de decizii și este un pic mai greu de urmărit tot acest proces.
A doua este cea legată de sesizări și întrebări, pentru că încercăm să și răspundem la toate întrebările pe care le primim. Până acum, cele mai multe întrebări, nelămuriri și nemulțumiri, dacă vreți, au fost legate de procesul de strângere de semnături. Cred că au existat anumite confuzii care au fost create și de legislația de acum confuză și contradictorie.
Ultima componentă este cea de acreditare ca observator. Prin intermediul acestui site, cei care vor să se înscrie ca observator pentru ziua alegerilor se pot înregistra.
Noi insistăm să nu fi fost parte din campania unui partid. Adică, dacă ai organizat activități, ai lipit afișe sau poate chiar ai fost candidat – că am avut și această situație – nu poți fi observator. Observatorul este acea persoană complet independentă politic.
Noi oferim training, oferim manual. O să avem și un call center în ziua alegerilor. Practic, suntem alături de aceste persoane care vor merge în secțiile de votare.
Foarte important de menționat este că e o activitate voluntară, adică nu plătim observatorii și credem, pe de altă parte, că este o experiență civică inedită să observi acest proces.
4. Europa Liberă: Practic, cine vrea să fie observator trebuie să vă trimită dumneavoastră o cerere și dumneavoastră îl verificați. Până când te poți înscrie ca observator?
Septimius Pârvu: Noi suntem acreditați, la rândul nostru, de Autoritatea Electorală Permanentă, adică avem acest drept de a acredita. Există un formular pe votcorect.ro, unde sunt câteva întrebări.
Noi verificăm fiecare observator în parte și înscrierile sunt până la sfârșitul lunii mai, până pe pe 31 mai. Există posibilitatea să extindem dacă e o cerere foarte mare în acea perioadă, dar deocamdată termenul este de de 31 mai. Acredităm pentru toată țara și străinătate.
5. Europa Liberă:Voi putea vota la locale dacă am domiciliul în străinătate?
Septimius Pârvu: În ceea ce-i privește pe cei care sunt în străinătate, avem mai multe situații. Cei care au domiciliu în străinătate trebuie să aibă o reședință în România pentru a putea vota la alegerile locale. O reședință însemnând că ai o a doua casă sau stai la cineva cu chirie sau te primește cineva în spațiu. Trebuie să faci această cerere la serviciile de evidență comunitară.
Cei care n-au niciun fel de reședință și nu au făcut cerere până pe 10 aprilie nu vor putea vota la locale, pentru că, dacă nu ai reședință în România, nu poți să votezi deloc la locale.
La locale nu poți să ai două domicilii, adică dacă ai domiciliul în străinătate nu mai poți să ai în domiciliul și în România. Iar a doua situație este cea în care ai făcut cerere și vei vota la în localitatea unde ai făcut cererea pentru reședința respectivă.
Dacă ai domiciliul în țară, dar ești plecat din țară fie ca turist, fie lucrezi în străinătate, trebuie să vii să votezi în țară. Deci, pentru locale, nu există nicio opțiune de vot la distanță, prin corespondență, nu există absolut nimic.
6. Europa Liberă: Pentru alegerile europarlamentare, unde pot vota alegătorii din străinătate?
Septimius Pârvu: Românii care lucrează în străinătate se pot duce la orice secție, fie la ambasade, fie la consulate, ca să voteze la europarlamentare. Pe listele suplimentare. Nu trebuie să facă nicio cerere.
Pentru toamnă, la prezidențiale și la parlamentare, există două opțiuni. Pe de o parte, e votul prin corespondență - pe 1 aprilie a început înscrierea. Apoi, există și opțiunea de a face o cerere pentru a ți se deschide o secție de votare dacă există minim 100 de semnături într-o comunitate, să zicem.
Pentru europarlamentare, nu există această opțiune. La europarlamentare te duci și votezi absolut ori oriunde, dacă nu ești în România în ziua respectivă.
Dacă ești în localitatea respectivă, să zicem că ai domiciliul la Contanța și ești la Constanța în ziua respectivă, trebuie să votezi unde ești arondat, conform registrului electoral.
7. Europa Liberă: Cine poate cere urna mobilă și în ce condiții?
Septimius Pârvu: Persoanele care nu se pot deplasa la secția de votare din motive de sănătate. Cu urna mobilă vor putea vota cei aflați în spitale, în arest sau condamnați, fără să aibă drepturile electorale suspendate.
Dar anul acesta este o reglementare foarte importantă, pentru că de regulă înscrierea se făcea doar la ora 18:00, cu o zi înainte - exista un interval foarte, foarte limitat.
Noi am cerut Biroului Electoral să aplice această reglementare s-a aplicat și în 2020 și s-a menținut și în acest an. Și anume, cererile pentru urna mobilă pot fi depuse începând cu data de 27 mai. Ele pot fi acceptate chiar și pe 9 iunie, atunci când vor avea loc în paralel alegerile locale și cele europene, până cel târziu ora 14. 00.
Anul acesta, pentru urna mobilă, va fi posibilă înscrierea inclusiv prin email, ceea ce la alegerile din anii anteriori n-a fost neapărat o opțiune.
8. Europa Liberă: Dacă sunt alegător și, atunci când mă duc în secția de votare, observ că ceva nu e în regulă, unde sesizez?
Septimius Pârvu: Există mai multe moduri de a face sesizări. Prima cale este aceea de a face o sesizare către președintele biroului electoral secție de votare, întâi verbal și, dacă nu se iau măsuri, în scris.
Dacă este vorba de fapte de natură penală – sigilii rupte, violarea secretului votului, chestiuni care în general afectează integritate alegerilor- se poate face plângere la poliție.
Pentru chestiuni de natură administrativă, există președintele biroului electoral de votare, care are atribuții în secția respectivă. Avem și noi site-ul votcorect.ro, unde alegătorii găsesc modele de plângeri pe diverse teme, și de natură administrativă, și de natură penală.
Noi o să avem și un call center în ziua alegerilor, și pentru străinătate, și pentru țară, unde răspund juriști sau experți electorali.
Dacă președintele biroului electoral nu vrea să facă nimic atunci când sesizăm nereguli, există birouri electorale de circumscripție, care sunt birourile imediat următoare.
9. Europa Liberă: Ce este Registrul electoral și cine se poate înscrie în el?
Septimius Pârvu: În general, înscrierea în Registrul Electoral este pasivă, ceea ce înseamnă că Autoritatea Electorală Permanentă care gestionează acest registru își trage datele de la evidența populației. Noi nu trebuie să facem ceva. În alte țări, există această înregistrare activă, iar dacă nu te-ai înscris, nu poți să votezi. Dar la noi nu există această opțiune decât pentru alegătorii aflați în străinătate.
Pe de altă parte, alegătorii care au, de exemplu, reședință în România și au drept de vot în România pot să voteze și la locale și la europarlamentar. Dar dacă ești înregistrat în România, la europarlamentare poți vota doar o dată, adică nu poți vota și pentru lista țării în unde ai cetățenia, de exemplu. Dacă îți faci reședință pentru România, votezi pentru România.
Pe baza acestui registru electoral se tipăresc listele electorale permanente, liste pe care le găsim în secțiile de votare.
În mod specific, alegătorii care și-au înregistrat reședința într-o localitate unde stau cu chirie sau care e diferită de domiciliu, au opțiunea ca, până cu 45 de zile înainte - deja a trecut termenul! - să se poată înregistra în registrul electoral.
Dacă te înregistrezi în registrul electoral cu 45 de zile înainte, adică treci pe la primărie și faci o cerere care te înscrie, ești pus pe liste permanente.
10. Europa Liberă: În anii trecuți au fost cazuri și discuții despre intrarea mai multor persoane în cabinele de vot. În ce caz ar putea intra cineva însoțit în cabina de vot?
Septimius Pârvu: Avem două tipuri de de alegători. Cei despre care am vorbit deja, care nu sunt deplasabili și care pot face cereri pentru urna mobilă la domiciliu.
Dacă ești o persoană care nu se poate deplasa, dar folosești un scaun cu rotile, poți să poți să te duci să votezi la secție. Adică ești considerat o persoană deplasabilă. Nu există o listă exhaustivă pentru ce înseamnă nedeplasabil sau deplasabil. Dar aceste persoane care se pot deplasa la vot și au nevoie de de asistență pot intra în cabina de vot însoțite.
Noutatea din acest an este că, de exemplu, o persoană în scaun cu rotile sau în cârje, care trebuia să urce la etajul 2 al clădirii unde se votează, poate cere să voteze la altă secție, de la parter.
Dacă sunt persoane care au dificultăți de vedere, de auz, de deplasare, persoane în vârstă, acestea pot solicita președintelui biroului electoral un însoțitor, care nu poate fi membru în biroul electoral și nu poate fi observator.
Poate să fie prieten, un membru al familiei, poate chiar un alt alt alegător. Nu există o listă foarte clară. Există pur și simplu persoane care, din motive temeinice, au nevoie de asistență.
În România nu există alte mijloace de gen nu buletine braille sau alte mijloace de asistență pentru persoanele care au probleme auditive. Pentru asta nu există cerere. Pur și simplu ajungi la secția de votare și președintele de birou electoral constată că e nevoie de asistență, el vede în momentul în care se face această cerere dacă e o cerere întemeiată sau nu e o cerere întemeiată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
