Supărare mare în rândul magistraților. Guvernul nu a plătit salariile restante pe care aceștia le-au câștigat prin diverse procese. Nu le-a plătit pentru că sumele sunt „exorbitante”, după cum spune ministrul Finanțelor Marcel Boloș, iar Guvernul nu are bani.
„Dacă nu se va pune capăt acestei practici, se va ajunge la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, spunea ministrul la începutul lunii noiembrie.
Așa că Guvernul a decis să le dea magistraților titluri de stat în loc de bani. O premieră. Deranjul apare pentru că magistrații vor primi acești bani eșalonat pe șapte ani, în tranșe anuale egale, titluri pe care le va răscumpăra Ministerul Finanțelor, se spune la articolul VIII din Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscale bugetare - pusă în discuție publică marți.
Nemulțumirea provine și din faptul că, în calculul sumelor restante, nu vor intra dobânzile în situația în care sumele au rezultat din diverse acte administrative. Adică majoritatea.
Practica obișnuită este ca magistrații să deschidă procese pentru a obține diverse majorări de salarii (sau pensii), instanțele să le dea câștig de cauză, pentru ca, în final, prin decizii ale Parchetului General, Curților de Apel, Înaltei Curți sau CSM, adică prin acte administrative, dreptul obținut de câțiva să se extindă la toți procurorii și judecătorii.
Așa s-a întâmplat cu ultimele sume, cele despre care ministrul Boloș spunea că sunt „exorbitante”.
În schimb, sumele restante obținute direct prin hotărâri judecătorești vor conține și dobânzile, spune Ordonanța de Urgență.
Acestea vor fi stabilite de ordonatorii de credite care le vor transmite Ministerul Justiției, care va calcula sumele nete, scăzând contribuțiile sociale, impozitul și eventualele cheltuieli de judecată. De emiterea titlurilor de stat și de răscumpărarea lor se va ocupa Ministerul Finanțelor.
Magistrații, în prag de protest
Vestea este una proastă pentru magistrați, obișnuiți să-și mărească substanțial veniturile prin primirea integrală, într-o singură tranșă, a banilor restanți obținuți în instanțe.
Consecința: asociațiile de magistrați protestează, iar unele parchete și instanțe anunță că își vor reduce activitatea, ceea ce ar însemna o grevă mascată.
De pildă, procurorii de la Parchetul Judecătoriei Suceava au decis în Adunarea Generală să lucreze numai cazurile urgente în semn de protest „ca urmare a refuzului puterii executive de a aloca fondurile necesare plății integrale a drepturilor salariale și a tranșei aferente anului 2023 din drepturile salariale restante resprezentate de titlurile executorii constând în hotărâri judecătorești definitive”.
La fel a decis și Curtea de Apel Pitești și, din informațiile Europei Libere, în zilele următoare tot mai multe adunări generale ale judecătorilor și procurorilor vor recurge la astfel de forme de protest, ca formulă de presiune asupra Guvernului.
Consililul Superior al Magistraturii (CSM) se întrunește joi pentru a discuta situația și pentru a transmite un punct de vedere Guvernului.
Comisia de legislație și cooperare instituțională din CSM a decis încă de acum trei zile, deci înainte ca ordonanța de urgență să fie dată publicității, că magistrații pot deține titluri de stat, nefiind nicio ilegalitate aici.
Pensiile speciale nu se indexează cu rata inflației
Veștile rele pentru magistrați nu se opresc aici, pentru că ordonanța prevede că pensiile speciale ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate nu se vor indexa cu rata inflației în 2024.
Această prevedere, spun însă magistrații consultați de Europa Liberă, este discriminatorie deoarece nu vizează și alte categorii profesionale și poate fi atacată la Curtea Constituțională.
În această situație OUG, în cazul în care va fi adoptată în forma supusă dezbaterii, va fi blocată, ceea ar putea întârzia și legea bugetului de stat.
ICCJ, decizie favorabilă pentru grefieri
De partea cealaltă, o instanță de judecată a dat câștig de cauză într-un dosar în care grefierii au cerut majorări salariale. Grefierii protestează de zile bune pentru drepturile salariale restante atât de anul acesta, cât și din anii anteriori.
Ei consideră că, la fel ca magistrații, au dreptul la aceste sume restante.
Cazul a plecat de la un dosar deschis de 13 grefieri de la Curtea de Apel Brașov, în care aceștia au obținut hotărâri judecatoresti definitive prin care li se recunoaște că valoarea sectorială de referință (VRS) este mai marev- de 605 lei, la fel ca la DNA și DIICOT.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit pe 11 decembrie că, în situația în care există grefieri care au astfel de hotărâri judecatoresti definitive, atunci toți grefierii pot beneficia de aceleași drepturi invocând jurisprudența.
Rețeta de majorare a salariilor
Mecanismul prin care magistrații își dau singuri în instanțe diverse măriri de salarii și, implicit, de pensii speciale este unul cu o lungă tradiție în România și nu poate fi stopat pe cale legală.
Un raport al Ministerului Finanțelor arată că suma restantă pe care statul ar trebui să o achite magistraților este de 3,2 miliarde de euro, dacă sunt luate în calcul salariile majorate retroactiv începând din 2018.
„Pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890,9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, arată Ministerul Finanțelor.
Bugetul de stat va fi secătuit în acest fel, a avertizat ministrul Boloș, care a găsit ca soluție titlurile de stat în loc de bani.
Magistrații, cei mai „speciali” dintre specialii din Europa
- Veniturile, printre cele mai mari din UE
Raportul din 2022 al Comisiei Europene care analizează comparativ evoluția și problemele sistemului judiciar din țările UE plasează România în vârful salarizării și al pensiilor raportat la veniturile medii.
De exemplu, raportul dintre indemnizațiile judecătorilor și salariul mediu este:
La Curtea Supremă de Justiție, acest raport este în România cel mai mare din UE: de 6,5.
În cazul procurorilor situația este similară: România - cu 3,2 - este depășită doar de Albania.
În schimb, la Parchetul General, România nu are rival în Europa, fiind în fruntea topului cu un raport de 5.
Analizele din anii precedenți arătau aceeași direcție (vezi rapoartele din 2010, 2014, 2016 și 2018).
Pensia. Magistrați vs cetățeni
Media pensiei speciale pentru cei 4.094 de magistrați este de 19.221 de lei.
Media pensiei pe bază de contributivitate este de 1.962 lei/ lună ( 384 euro/lună), conform Institutului Național de Statistic, ceea ce înseamnă un raport de 10/4 între pensiile magistraților și pensiile celorlalți cetățeni.
- Vârsta de pensionare
În România, un magistrat se poate pensiona după 25 de ani de activitate în magistratură, potrivit noii legi, ceea ce înseamnă în jurul vârstei de 45 de ani, o anomalie chiar și raportat la Uniunea Europeană
În UE există o singură țară cu o situație cumva similară - Letonia - potrivit Comisiei Europene. Acolo, magistrații se pot pensiona de la 50 de ani.
În Portugalia, magistrații care au pensii speciale se pensionează la 65 de ani. Dar pensia specială este condiționată de 40 de ani de muncă, din care 25 obligatoriu în magistratură.
În Germania, vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani, iar în Austria 63 de ani și jumătate.
În Franța, vârsta de pensionare este 62 de ani, iar în Bulgaria este cea standard pentru toată lumea, peste 61 de ani la femei și 64 de ani la bărbați.
