Companii importante din Japonia, Statele Unite și Taiwan figurează pe lista celor mai importanți furnizori de componente electronice pe care Rusia le-a folosit la cinci tipuri de avioane de luptă, de la lansarea invaziei pe scară largă din Ucraina, dezvăluie Schemes – secția de investigații a serviciului ucrainean RFE/RL.
Importurile de la acești producători nu au fost directe, însă faptul că piesele au ajuns în Rusia demonstrează vulnerabilitățile sistemului de sancțiuni impuse Moscovei de către țările occidentale.
Iar Kievul - care e slăbit de lipsa armelor și munițiilor în timp ce forțele rusești avansează, lovind soldați, civili și infrastructură vitală - se plânge de ceva vreme de acest lucru.
Mai mult, Ucraina a subliniat că oprirea importurilor acestor produse cu utilizare duală este crucială pentru apărarea împotriva agresiunii ruse.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spunea pe 14 aprilie că „nu opiniile opresc producția de rachete și drone folosite în război”.
Jurnaliștii Schemes au obținut o listă de 2.000 de componente electronice care, după cum spun serviciile secrete ucrainene, au fost folosite de Rusia la cinci tipuri de avioane de luptă Suhoi implicate în atacurile asupra Ucrainei în perioada dintre începutul invaziei pe scară largă, februarie 2022, și finalul lui 2023.
Ziariștii au folosit lista și date publice referitoare la importuri și au descoperit doi intermediari din țări ale Uniunii Europene – Cipru și Ungaria – care au trimis contractorilor ruși care se ocupă de apărare componente electronice folosite în fabricarea avioanelor Suhoi.
Lista, pusă la dispoziție de o sursă din serviciile secrete ucrainene care monitorizează importurile contractorilor ruși, conține componente electronice folosite pentru „creierul” a cinci modele de avioane militare Suhoi, folosite în mod regulat de Rusia în atacurile asupra Ucrainei.
Acestea sunt: Su-27SM3, Su-30SM, Su-34, Su-35S și Su-57.
Componentele sunt responsabile pentru navigația avioanelor rusești și pentru sistemul de ghidare al rachelor și bombelor, precum și pentru războiul radio-electronic cu forțele ucrainene și comunicarea cu centrele de control.
De exemplu, spune expertul în aviație Valeri Romanenko, e vorba de radare care pot identifica și ținti simultan zeci de locații situate la mai mult de 300 de kilometri distanță, în timp ce monitorizează locația avionului față de avioanele inamice sau de apărarea antiaeriană.
Aceste sisteme, construite „în principal cu electronică vestică”, le permit rușilor „să ne provoace daune importante”, spune Romanenko.
Top cinci
Jurnaliștii Schemes au studiat lista împreună cu NAKO, Comisia Independentă Anticorupție, o organizație non-profit din Kiev care monitorizează cazurile de corupție din zona securității naționale ucrainene.
Conform calculelor Schemes, compania japoneză Murata, cunoscută pentru tehologii de radio și filtre, a fabricat cele mai multe componente folosite de Rusia în avioane – 218 din cele 2.000 de pe listă.
Datele de la vama rusă, analizate de NAKO, arată că importurile rusești de produse Murata, prin intermediari, au crescut în 2022 cu 38% față de anul anterior, ajungând la 8,5 milioane de dolari. În 2023 au fost de 9,6 milioane de dolari.
Pe locul doi, cu 176 de produse, este compania americană Texas Instruments. În iunie 2023, RFE/RL scria că Rusia face importuri regulate de la Texas Instruments și Analog Device, altă companie americană, prin firme din Kazahstan și Kârgâzstan.
Analog Devices, companie americană, și subsidiara ei, Maxim Integrated, se situează pe locurile 3 și 5, cu 163 și 60 de produse.
De la compania Kemet, deținută în Taiwan și care are sediul în SUA, vin 71 de produse – iar firma e pe locul 4, confirm analizei Schemes.
Lista mai conține și alte companii europene, precum și alți producători americani și japonezi de electronice și semiconductori.
Importurile nu au fost achiziții directe de la producători ci, așa cum demonstrează baza de date internațională de comerț Import Genius, au fost făcute prin intermediari.
Reporterii Schemes au contactat Murata, Texas Instruments (TI), Analog Devices (ADI), Kemet și Maxim Integrated pentru comentarii. Kemet și Maxim nu au răspuns.
Analog Devices a declarat că „a respectat pe deplin legile de export”.
„ADI are politici, controale și practici interne solide pentru a se asigura că vânzările de produse ADI respectă legile de control al exporturilor în SUA și în alte țări în care ADI operează”, a declarat un purtător de cuvânt prin email.
„În urma invaziei Rusiei în Ucraina și în conformitate cu sancțiunile impuse de SUA și UE, ADI a încetat activitățile comerciale în Rusia și în regiunile susținute de Rusia din Ucraina și Belarus și a dat instrucțiuni prompte tuturor distribuitorilor noștri să oprească livrările produselor noastre în aceste regiuni”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Din partea Texas Instruments, un purtător de cuvânt ne-a transmis, pe 30 aprilie, prin email, că „compania se opune folosirii cipurilor nostre în echipamentele militare rusești și deturnării ilegale a produselor noastre către Rusia”.
„Orice transport de cipuri TI către Rusia e ilegal și neautorizat”, adaugă purtătorul de cuvânt.
„Le cerem distribuitorilor și clienților noștri să se supună legilor controlului exportului și să ia măsuri – dacă aflăm că nu fac asta, putem ajunge și la încheierea contractelor”, afirmă purtătorul de cuvânt, care nu a oferit niciun nume de companie în această situație.
Fără să răspundă direct solicitării, alte două companii au condamnat vânzarea produselor lor către Rusia.
Pe site-ul Murata există o declarație nedatată, în care compania afirmă că politica ei este să respecte „legile de control a exportului cu toate reglementările fiecărei țări în care operează Murata”.
Compania le cere clienților din afara Japoniei să se asigure că produsele sale nu sunt folosite pentru arme de distrugere în masă, inclusiv rachete, sau pentru „arme convenționale sau produse pentru acestea”.
În decembrie 2023, Analogue Devices (ADI) a trimis o declarație către Bloomberg News în care spune că „orice livrare, după sancțiuni, în aceste regiuni este o violare directă a politicilor noastre și este rezultatul unei revânzări sau deturnări neautorizate ale produselor ADI”.
Dar fabricarea avioanelor de luptă Suhoi continuă.
De exemplu, pe 5 aprilie, Rostec, un conglomerat sancționat din industria apărării, proprietate a statului rus, a anunțat livrarea unui număr nespecificat de Su-24, descrise ca „o parte importantă a puterii de atac rusești pe frontul aviatic”.
Systema, redacția de investigații a serviciului rus a RFE/RL, a studiat date vamale și a constatat că, în perioada ianuarie 2022-iulie 2023, au fost importate în Rusia piese de aviatică în valoare de mai mult de 8 milioane de dolari.
Cel mai important importator al componentelor a fost Yakovlev, fabricantul avioanelor Suhoi.
Cum face Rusia rost de ce are nevoie
Jurnaliștii Schemes și experții NAKO au analizat datele de import ale Rusiei de pe Import Genius, o bază internațională online de comerț, și au constatat că mai multe companii din țări, printre care China și Turcia, au exportat, între febaruarie 2022 și iulie 2023, compoenente electronice în Rusia, componente care se regăsesc și pe lista serviciilor secrete ucrainene.
Ziariștii au investigat două dintre companiile înregistrate în Uniunea Europeană – care interzice evitarea sancțiunilor împotriva Rusiei, dar lasă aplicarea în sarcina celor 27 de state membre.
Noratec Holdings este o companie deținută de Vladimirs Boreckis, cetățean leton, și e înregistrată în Cipru, după cum arată o investigație internațională despre evitarea sancțiunilor.
Matrix Metal Group, firmă la care Boreckis e director general și acționar unic, e înregistrată în Ungaria, țară al cărei guvern este critic al acțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei.
În perioada 2021-2023, cele două companii au expediat constant unei firme private rusești, pe nume Ekstion, componente electronice care se regăsesc pe lista făcută de serviciile secrete ucrainene.
Eksiton, înființată în iunie 2022, la patru luni de la declanșarea invaziei pe scară largă, în suburbia moscovită Ramenskoie, se descrie ca angrosist de „echipamente electrice industriale, mașini, aparate și materiale”.
Dovezile indică că e conectată cu fabricantul avioanelor de luptă Suhoi.
Iuri Korcevshi, persoana înregistrată oficial ca fiind acționarul majoritar al companiei Eksiton, a fost, până în 2015, coproprietarul unei alte companii, care se cheamă tot Eksiton, dar care e situată în orașul Smolensk, în vestul Rusiei.
Conform registrului rus al comerțului, al doilea Eksiton este furnizor pentru Yakovlev, fost Irkut, care e fabricant de avioane de luptă Suhoi.
Compania mai furnizează produse și altor doi furnizori cheie ai Yakolev - Biroul Central de Design de Automatizări și Uzina optică și mecanică Ural -, precum și altor companii deținute de Rostec.
Ekstion din Smolensk mai deține Display Component, alt contractor militar rus din Smolensk care a fost sancționat de către Ucraina. Noratec și Matrix Metal Group i-au expediat regulat acestei companii, în 2021 și 2021-2023, componente electronice.
Conform registrului rus al comerțului, înainte de campania din 2022 împotriva Ucrainei, Display Component i-a furnizat produse electronice unui institut privat rusesc de cercetare, Ekran, care dezvoltă sisteme anti-avioane și anti-rachetă pentru avioane și elicoptere.
Display Component și cele două companii Eksiton au avut legături cu familia lui Serghei Altuhov, membru al Dumei de Stat – parlamentul din Rusia, din partea partidului Rusia Unită. Membri ai familiei Altuhov au fost, în diferite momente, fondatori, proprietari sau directori ai acestor companii.
Site-ul web al Eksiton din Smolensk nu mai este accesibil, dar o versiune arhivată a lui menționeză că firma a primit „premii și scrisori de mulțumire” din partea Ministerului rus al Apărării, pentru contribuția ei la „cauza comună a apărării țării”.
Consecințe
Reprezentanții Texas Instruments le-au spus jurnaliștilor RFE/RL că firma a făcut o „anchetă internă minuțioasă” privind vânzările către Eksiton, Matrix Metal Group și Noratec Holdings, și că pot confirma că „nu am vândut niciun produs către aceste companii și că am oprit în februarie 2022 vânzările către Rusia”.
Jurnaliștii Schemes i-au trimis lui Boreckis un email referitor la dovezile de expedieri de componente electronice către Rusia prin Noratec și Matrix Metal Group. Nu au primit niciun răspuns.
Pe profilul lui de LinkedIn, șters după ce articolul Schemes a fost publicat pe site-ul ucrainean, pe 17 aprilie, Boreckis scrie despre el că este „un accelerator de afaceri care privește către viitor” și că are background în tehologie financiară. Pe profil, arhivat de către Schemes, se mai spune că e fluent în rusă și engleză și că locuiște în Marea Brianie.
Nici Noratec, nici Matrix nu au fost sancționate pentru exportul componentelor electronice către Rusia.
Pe 12 aprilie, Consiliul European, instituția care stabilește prioritățile politicilor europene, a adoptat o lege care impune răspundere penală a persoanelor, companiilor și organizațiilor care încalcă sancțiunile împotriva Rusiei. Mai sunt și alte măsuri, prin care persoanele pot primi pedepse de cel puțin cinci ani de închisoare, iar companiile pot fi închise.
Conform regulamentului adoptat în decembrie 2023, companiile înregistrate în Uniunea Europeană trebuie să insereze o clauză „No Russia” în contracte, atunci când fac afaceri cu parteneri non-UE, inclusiv pentru „tehnologie avansată” cu aplicații militare.
Punerea în practică depinde de fiecare țară în parte.
Ahia Zahrebelska, de la Agenția Națională Ucraineană pentru Prevenția Corupției, care urmărește politicile referitoare la sancțiuni, crede că măsuri mai stricte din partea UE în ceea ce privește evitarea sancțiunilor nu vor descuraja Rusia.
Chiar dacă „o companie care i-a fost folositoare Rusiei” e sancționată, spune ea, Rusia poate crea „pe loc” încă „zece companii care vor face același lucru”.
Cu toate acestea, sancțiunile impuse afectează „timpul de livrare” și, eventual, calitatea echipamentului militar rusesc, spune Victoria Vișnivska, de la NAKO.
Articol scris de Elizabeth Owen, pe baza reportajului lui Kyrylo Ovsyaniy, de la Schemes.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
