Preşedintele SUA, Joe Biden, a respins cererea procurorului-șef CPI pentru un mandat de arestare pe numele premierului israelian Beniamin Netanyahu și a numit-o „scandaloasă”.
Administrația Biden spune că decizia de a cere mandate internaționale de arestare pentru lideri israelieni și ai Hamas pune pe picior de egalitate un stat democratic, cum e Israelul, cu o organizație teroristă, cum este Hamas.
„Orice ar putea implica acest procuror, nu există nicio echivalență – niciuna – între Israel și Hamas”, a declarat președintele SUA, Joe Biden.
De cealaltă parte, Franța a transmis că sprijină Curtea Penală Internațională în decizia de a cere mandate de arestare pentru liderii israelieni şi ai Hamas.
„Franţa susţine Curtea Penală Internaţională, independenţa sa şi lupta împotriva impunităţii în toate situaţiile”, a transmis ministerul său de Externe într-un comunicat, potrivit France24.
Germania a transmis, de asemenea, că respectă independența Curții Penale Internaționale.
Berlinul, care este unul dintre aliații importanți ai Israelului, a avertizat însă asupra pericolului de a crea o falsă echivalență între acțiunile Hamas și cele ale Israelului.
La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a transmis că a „luat notă” de cererea procurorului șef de la Curtea Penală Internațională.
„Mandatul CPI, în calitate de instituție internațională independentă, este de a urmări în justiție cele mai grave crime prevăzute de dreptul internațional”, a scris Josep Borrell într-o postare pe platforma X. „Toate statele care au ratificat statutul CPI sunt obligate să execute deciziile Curții.”
Toate țările din UE au semnat statutul Curții Penale Internaționale.
„Crimele comise în Gaza trebuie urmărite penal la cel mai înalt nivel, indiferent de făptași”, a scris ministrul belgian al afacerilor externe, Hadja Lahbib. Cancelarul austriac Karl Nehammer a spus că respectă independența Curții dar a criticat alăturarea liderilor Hamas și ai Israelului.
„Respectăm pe deplin independența CPI. Cu toate acestea, faptul că liderul organizației teroriste Hamas, al cărui scop declarat este dispariția statului Israel, este menționat în același timp cu reprezentanții aleși democratic ai acestui stat este de neînțeles”, a spus oficialul austriac.
Guvernul Marii Britanii s-a distanțat de acțiunile procurorilor de la Curtea Penală Internațională.
„Această acțiune nu face nimic pentru a ajuta la o pauză în lupte, pentru a scoate ostatici sau pentru a obține ajutor umanitar și pentru a face progrese către o încetare durabilă a focului pe care vrem să o vedem”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului Rishi Sunak.
O reacție a venit și din partea Rusiei, care acuză SUA de duble standarde.
„Statele Unite neagă legitimitatea Curții Penale Internaționale și amenință să o supună sancțiunilor, dar nu ezită să folosească organizația împotriva persoanelor pe care Washingtonul le consideră dușmanii săi”, a declarat ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, potrivit TASS.
Curtea Penală Internațională a emis în martie 2023 un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.
Reacțiile internaționale vin după ce Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat că a solicitat mandate de arestare pentru lideri israelieni și Hamas de top implicați în conflictul izbucnit în Gaza.
Karim Khan a declarat că solicită mandate împotriva liderilor israelieni pentru crime, inclusiv „ucidere intenționată”, „exterminare și/sau crimă” și „înfometare ca armă de război”.
El a spus că Israelul a comis „crime împotriva umanității” în timpul războiului, început ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie, și a vorbit despre „un atac generalizat și sistematic împotriva populației civile palestiniene”.
Khan a mai declarat că liderii Hamas, inclusiv Ismail Haniyeh din Qatar și șeful Fâșiei Gaza, Yahya Sinwar, „poartă responsabilitatea penală” pentru acțiunile comise în timpul atacului din 7 octombrie.
Acestea includ „luarea de ostatici”, „viol și alte acte de violență sexuală” și „tortură”, a spus procurorul.
„Dreptul internațional și legile conflictelor armate se aplică tuturor”, a spus Karim Khan.
„Nici un infanterist, nici un comandant, nici un lider civil, nimeni, nu poate acționa cu impunitate”, a adăugat procurorul CPI.
Urmează ca judecătorii CPI să analizeze dovezile și solicitarea procurorului după care va decide emiterea unui mandat de arestare sau, dimpotrivă, respingerea solicitării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
