Timp de două zile cât a durat summitul pentru pace în Ucraina, din 15-16 iunie, de la Burgenstorck/Elveția, înalți oficiali din peste 90 de țări s-au concentrat asupra celui mai devastator conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial.
Pe măsură ce delegațiile s-au dispersat, participanții au lăudat lansarea unui proces de menținere a dialogului și perspectiva unui al doilea summit, în viitorul apropiat.
Dar faptul că Moscova nu a fost invitată la eveniment și l-a luat în derâdere, ca pe o pierdere de timp și efort, a pus sub semnul întrebării viitorul oricărui proces de pace.
Deși comunicatul final al summitului nu a menționat în mod explicit Rusia, acesta menționează că „atingerea păcii necesită implicarea și dialogul între toate părțile”.
„De aceea, decidem să întreprindem pași concreți în viitor cu angajamentul suplimentar al reprezentanților tuturor părților”, se spune în declarația care menționează că „baza” rezolvării conflictului trebuie să fie „principiile respectului pentru integritatea teritorială și suveranitatea tuturor statelor.”
„Acesta a fost un summit inaugural menit să pună în mișcare un proces de pace bazat pe Carta ONU și pe respectul pentru dreptul internațional”, consideră analistul ucrainean Volodimir Fesenko, directorul centrului de cercetare politică Penta. Ce urmează? Este posibil ca, în marja summitului să fie organizată o conferință de pace.
„Mulți participanți la summitul pentru pace au menționat că în viitor trebuie organizat un alt eveniment [cu participarea Rusiei și a Ucrainei]”, a adăugat Fesenko. „Dar fără precondiții sau ultimatumuri.”
Adresându-se jurnaliştilor după prima sesiune a summitului din 15 iunie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus: „Nu există nicio Rusie aici, pentru că, dacă Rusia ar fi interesată de pace, nu ar fi război”.
„Încercând să arate ca un compromis”
La un eveniment special de la Moscova în ajunul summitului pentru pace din Elveția, președintele rus Vladimir Putin a prezentat ceea ce el a descris drept un plan de pace pentru Ucraina. El a spus că, dacă Kievul și-ar retrage forțele din toate regiunile ucrainene pe care Rusia le-a revendicat, inclusiv teritoriul deținut în prezent de forțele ucrainene, și ar renunța la orice ambiție de a adera la NATO, Moscova va ordona „imediat” o încetare a focului și va fi gata să înceapă negocierile.
El a adăugat că un acord de pace trebuie să se bazeze pe recunoașterea internațională a pretențiilor Moscovei față de regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea și ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a spus pe 16 iunie jurnaliștilor că Kremlinul îl consideră pe Zelenski un lider ilegitim şi nu va purta discuţii cu el.
Declarația Kremlinului a fost imediat denunțată de Ucraina și de mulți participanți la summitul din Elveția ca un „ultimatum” menit să perturbe evenimentul global.
„Este evident că nu a făcut aceste propuneri ca pe-un început de negocieri care putea duce la pace”, spune analistul politic rus Ivan Preobrajenschi, „ci mai degrabă [a cerut] capitularea Ucrainei sau [în caz contrar] continuarea luptei. Putin cere să i se dea ceea ce nu a putut lua cu forța militară, încercând totodată să arate ca un compromis”.
„Ceea ce a spus Putin sunt precondiții”, spune Fesenko, „nu propuneri de negociat. Sunt precondiții, un ultimatum. Un proces autentic de pace trebuie să înceapă fără condiții prealabile.”
Jurnalistul Deutsche Welle, Konstantin Eggert, a declarat Serviciului Rus al RFE/RL că „este clar că Putin nu vrea pace și că crede că poate continua să lupte o perioadă destul de lungă și să aștepte pe toți ceilalți”.
Interesele Chinei
China, principalul aliat geopolitic al Rusiei, nu a participat la summitul din Elveți, ci și-a propus – împreună cu Brazilia – propriul proces de pace care să implice atât Rusia, cât și Ucraina.
În declarațiile sale, Beijingul a subliniat că un acord de pace trebuie să se bazeze pe respectarea „suveranității naționale”, păstrând totuși tăcerea asupra chestiunii integrității teritoriale a Ucrainei.
„Succesul” summitului din Elveția, consideră politologul rus Alexandr Morozov, a creat un fel de „dinamică” de care Beijingul va trebui să țină cont dacă vrea să fie intermediar în procesul de pace.
„Războiul se află acum pe agenda unui număr mare de țări”, a spus el, adăugând că declarația summitului de susținere a integrității teritoriale a Ucrainei nu poate fi ignorată.
Preobrajenschi a remarcat influența Beijingului asupra Moscovei, dar și-a exprimat îndoiala că China ar putea să oblige Moscova la „o revizuire strategică a cursului” său.
Mai mult, el spune că propriile interese ale Beijingului ar putea să nu fie câtuși de puțin în căutarea unei soluții pașnice în Ucraina.
„Beijingul nu este interesat să pună capăt agresiunii”, a spus el.
„Are alte interese. Ei vor să păstreze status quo-ul. Rusia nu trebuie să piardă complet acest război, dar nu este nevoie – din perspectiva Chinei – nici ca ea să câștige.”
Cartea saudită
În drum spre Elveția, Zelenski a făcut o oprire surpriză în Arabia Saudită, unde i-a convins pe saudiți să participe la summit.
Kievul vede Arabia Saudită ca pe o posibilă gazdă pentru o conferință de pace ulterioară, cu participarea atât a Chinei, cât și a Rusiei.
În timpul sesiunii la summitul din 15-16 iunie, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan al-Saud, și-a exprimat speranța că summitul „ne va oferi baza unei piste politice de soluționare a conflictului.” Dar calea către pace va necesita unele compromisuri dificile ca parte a foii de parcurs.
„Orice proces credibil va avea nevoie de participarea Rusiei”, a conchis el.
Fesenko crede că summitul din Elveția oferă o bază pentru discuții ulterioare cu privire la chestiuni în care „este posibil un acord”, cum ar fi eliberarea prizonierilor sau întoarcerea copiilor ucraineni deportați în Rusia.
„Dar există întrebări asupra cărora nu este posibil niciun compromis, inclusiv statutul regiunilor ocupate”, a spus el.
Ar putea exista o „continuare a summit-ului global” în Arabia Saudită, a spus Fesenko, menționând relatările din presă că Uniunea Europeană sprijină o astfel de inițiativă.
Pe de altă parte, procesul care a dus la summitul din Elveția ar putea continua cu întâlniri informale la nivel de rang scăzut care implică reprezentanți ai participanților la summit, împreună cu Ucraina și Rusia.
„Acestea nu ar fi discuții de pace” propriu-zise, a subliniat el, „ci mai degrabă încercări de a ajunge la un acord asupra formatului viitoarelor discuții de pace și asupra agendei unor astfel de discuții”.
