„Urmare a evaluarii documentațiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003, de către societatea Roșia Montană Gold Corporation SA și a corespondenței purtate în aceasta perioadă, Agenția Națională pentru Resurse Minerale hotărăște să nu prelungească valabilitatea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană”, transmite ANRM.
Comunicatul postat de Agenție pe site-ul instituției vine exact în ziua în care licența de exploatare a aurului și argintul de la Roșia Montană expira, adică în 20 iunie.
Licența de exploatare a fost emisă de ANRM în 1999, pentru Minvest Deva, cu o valabilitate de 20 de ani, fiind transferată apoi către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
În 2019 RMGC a obținut o prelungire pe 5 ani a licenței, care expira în 20 iunie 2024. În 6 martie, compania a solicitat o nouă prelungire.
În urma analizării documentației, ANRM a decis să respingă solicitarea de prelungire a companiei.
Acționarul majoritar al RMGC este firma Gabriel Resources Jersey (insulă din apropierea Marii Britanii) - subsidiară a companiei canadiene Gabriel Resources Ltd. Aceasta deține peste 80% din acțiuni, în timp ce restul sunt deținute de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
Faptul că nu a putut să își valorifice licența de exploatare a fost principacul argument folosit de Gabriel Resources în procesul intentat României în 2015, la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, în care susținea că a fost „expropriată” de drepturile rezultate din licența de exploatare.
Tribunalul arbitral a decis însă în 8 martie că statul român nu a prejudiciat în niciun fel compania.
RMGC nu obținuse acordul de mediu pentru exploatarea auriferă, iar certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic - principala zonă unde urma să se desfășoare investiția - a făcut obiectul mai multor procese în instanță și a fost anulat irevocabil în 2022 de Curtea de Apel Ploiești.
ȘTIREA INIȚIALĂ
La trei luni și jumătate de când România a câștigat la Curtea de Arbitraj de la Washigton procesul „Roșia Montana” intentat de Gabriel Resources (RMGC), autoritățile statului nu au luat încă o decizie dacă prelungesc sau nu licența de exploatare a RMGC. Aceasta ar urma să expire joi, pe 20 iunie.
Pe 8 martie 2024, magistrații Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington anunțau că România are câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey).
Mai exact, Centrul de Arbitraj pentru dispute privind investiţiile, al Băncii Mondiale (ICSID), de la Washington, respingea pretenţiile companiei legate de prevederile Tratatelor Bilaterale ale României cu Canada, respectiv Marea Britanie şi Irlanda de Nord.
Iniţiat de Gabriel Resources în 2015, întregul dosar s-a bazat pe acuzaţia că statul român ar fi încălcat aceste tratate și ar fi blocat proiectul de exploatare a aurului şi argintului pe care îl plănuia la Roşia Montană, în judeţul Alba.
Tribunalul de arbitraj a infirmat acuzele și le-a motivat într-un document publicat la începutul lunii mai, despre care Europa Liberă a scris la acel moment.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, declara în februarie 2024 că solicitările actualizate ale celor care au dat în judecată statul român au fost inițial la nivelul sumei de jumătate de miliard de dolari și că ajunseseră la momentul verdictului la 6,7 miliarde de dolari.
Compania Gabriel Resources nu doar că nu a primit vreun cent din această sumă, dar a fost obligată la plata către România a peste 10,16 milioane de dolari (9,3 milioane de euro) plus dobânda.
Cererea de reînnoire a licenței de exploatare
Cu doar două zile înaintea verdictului de la Washington, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), controlată de Gabriel Resources, depunea la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) solicitarea de prelungire a licenței de exploatare.
Prelungită în 2019 pentru cinci ani - după ce fusese emisă în 1999, pentru 20 de ani, pentru compania de stat Minvest Deva, transferată ulterior RMGC, unde statul român a devenit acționar minoritar - actuala licență expiră joi, pe 20 iunie.
Europa Liberă a luat legătura cu reprezentanții ANRM pentru a afla care este verdictul în această cauză.
„Colegii mei încă lucrează la această situație. Eu, cel puțin, nu dețin răspunsuri oficiale. Când o să se ia o decizie, o să se facă publică informația”, ne-a transmis Marina Persinaru, purtător de cuvânt al ANRM.
Motivând că „nu este de specialitate și nu poate oferi răspunsuri tehnice”, a declinat un răspuns pe loc referitor la efectul pe care îl poate avea neprelungirea licenței până la finalul zilei, caz în care eventual ar trebui reluat întreg procesul de acreditare.
„Termenul până la care poate fi prelungită licența mi-e neclar, dar ea expiră azi”, a declarat pentru Europa Liberă Roxana Pencea-Brădățan, membru Mining Watch, organizație implicată în mai multe campanii civice și procese împotriva exploatărilor dorite de Gabriel Resources de la Roșia Montană.
„ANRM refuză să spună că în 2019 nu au făcut de fapt o prelungire de licență, așa cum ar fi trebuit, pentru că licența era deja acordată pe 20 de ani”, mai spune Pencea-Brădățan. În opinia sa, ANRM nu putea prelungi (singură) licența, ci acest lucru trebuia parafat printr-o Hotărâre de Guvern.
Reprezentanții Roșia Montană Gold Corporation nu au putut fi contactați telefonic și nu au răspuns solicitării de a discuta pe marginea cererii lor de prelungire a autorizației de exploatare de la Roșia Montană.
Ce a determinat protestele de la Roșia Montană
Extragerea aurului la Roşia Montană datează încă din epoca romană și a continuat inclusiv în perioada comunistă.
În 1997 a fost înfiinţată Eurogold Resources, în care Gabriel Resources deţinea 80% din acţiuni, iar statul român restul de 20% prin Minvest Deva.
Licenţa de exploatare minieră emisă către Minvest în 1999 a fost preluată în 2000 de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), fostul Eurogold.
RMGC a cumpărat mare parte a imobilelor din Roşia Montană, mulți localnici fiind strămutaţi.
Compania nu a reuşit să obţină autorizaţie de mediu, dar a primit, în două rânduri, în 2004 şi 2011, certificate de descărcare arheologică pentru unul din masivii care urma să fie exploataţi, Cârnic. Autorizațiile au fost anulate de instanţă, în urma unor acţiuni depuse de ONG-uri.
Alături de localnici, organizaţiile de mediu din ţară şi străinătate au fost alertate de faptul că urma să fie folosită cianurarea pentru extragerea aurului.
Au început acțiuni constante de protest. Între 2012 şi 2014, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă, nemulțumiți de legea specială iniţiată de Guvernul Ponta, care ar fi permis începerea exploatării.
Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaţilor în 2014.
În 2015, Gabriel Resources LTD şi Gabriel Jersey (societate de tip off shore) au deschis procesul de arbitraj de la Washington.
În 2017, România a trimis dosarul de includere al Roşiei Montane în patrimoniul cultural mondial UNESCO, iar în 27 iulie 2021 a fost inclusă în listă, la categoria siturilor în pericol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
