În ședința de joi și vineri a Consiliului European, liderii UE discută șefia instituțiilor UE, susținerea pentru Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, politica externă și cea de apărare.
Cele mai importante puncte ale agendei sunt cele privitoare la viitorii lideri UE și la agenda strategică pentru mandatul 2024-2029, cărora li se adaugă o listă a reformelor interne pentru ca UE să se poată extinde pe viitor cu noi state membre.
Politico compară alegerea pentru posturile de top de la Bruxelles cu alegerea unui nou Papă: regulile sunt în mare parte nescrise și se bazează pe alegerile europene, dar nu sunt un proces democratic în sine, ci sunt mai degrabă o negociere la nivel înalt.
Deocamdată, nominalizările sunt:
- Ursula von der Leyen pentru un nou mandat la președintă a Comisiei Europene;
- Kaja Kallas ca înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate;
- Antonio Costa ca președinte al Consiliului European.
Cei care vor lua decizia sunt cei mai puternici lideri UE din partea grupurilor liberalilor, de centru-stânga și de centru-dreapta, care formează coaliția majoritară din Parlamentul European: premierii Greciei, Poloniei, Spaniei și Olandei, precum și cancelarul Germaniei și președintele Franței.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, nu a fost invitată la discuții - o condiție impusă de grupurile liberalilor și social-democraților din Parlamentul European.
Premierul maghiar, Viktor Orban, s-a declarat nemulțumit că decizia este ca și luată, înainte să fie consultată toată lumea.
În principiu, posturile de top de la Bruxelles trebuie să reflecte, ca un guvern, cele mai mari partide din Parlament în urma alegerilor din 9 iunie: Popularii Europeni (centru-dreapta), Social-Democrații și Liberalii sunt aliați într-o coaliție la conducerea Parlamentului, deci ei ar fi cei mai norocoși.
Apoi, este necesar și un echilibru geografic între țările UE, astfel încât toate regiunile să fie reprezentate.
Când Ursula von der Leyen își va forma colegiul de comisari, fiecare țară UE va primi câte un post - unele portofolii, precum economia sau agricultura, sunt mai importante decât altele.
În mandatul 2019-2024, România a avut postul de comisar pentru Transporturi, pe Adina Vălean, care în următorii cinci ani va fi europarlamentar.
O regulă nescrisă este egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și cea ca politicienii să aibă relații suficient de călduroase între ei încât să poată colabora.
Verzii s-au arătat dornici să se alăture coaliției care conduce Parlamentul European, ceea ce le-ar asigura și un post important de comisar, însă deocamdată nu au fost luați în seamă.
Liderii europeni mizează pe von der Leyen, Kallas și Costa
Șase dintre șefii de stat ai UE au căzut deja de acord să o nominalizeze pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.
- Reprezentantul extern
Reprezentantul extern al UE va fi Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei. Ea s-a făcut remarcată la conducerea țării sale de la începutul războiului din Ucraina - ea este cea care a sugerat ca statele europene să cumpere împreună muniție pentru Ucraina.
Kallas este una dintre cele mai tari voci în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, precum și pentru militarizarea UE.
Ea a fost sugerată chiar și pentru șefia NATO, dar a refuzat. În UE, este susținută mai ales de statele est-europene, care sunt dornice să fie mai importante în politica externă.
Însă, Kallas nu este o voce a diplomației către alte regiuni ale lumii: ea va trebui să învețe să reprezinte UE și în conflictul din Gaza, în regiuni precum Asia, Africa sau America de Sud.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, care reprezintă și cel mai mare grup de extremă dreapta din Parlamentul European, consideră că nominalizarea Kajei Kallas le acordă liberalilor o influență disproporționat de mare, față de rezultatul alegerilor europarlamentare.
După ce șapte europarlamentari slovaci au părăsit grupul liberalilor și AUR s-a alăturat grupului politic al lui Meloni, acesta a devenit al treilea cel mai mare grup de la Bruxelles.
- Șefia Consiliului European
În privința Consiliului European, partidul de centru-dreapta al Ursulei von der Leyen (PPE) și social-democrații (S&D) ar dori să împartă mandatul până la următoarele alegeri: mai întâi un socialist timp de doi ani și jumătate, apoi cineva din partea PPE.
Noul lider al Consiliului European ar fi portughezul Antonio Costa, fost șef de guvern la Lisabona, care și-a dat demisia în noiembrie după o serie de scandaluri care au implicat miniștri și consilieri din cabinetul său.
Scandalul a culminat cu o anchetă asupra sa, ulterior abandonată pentru că procurorii încurcaseră numele premierului cu acela al ministrului Economiei, Antonio Costa Silva.
Costa încearcă să-și reabiliteze reputația și este considerat un bun negociator, o calitate importantă pentru persoana care va trebui să medieze între reprezentanții guvernelor UE.
Deși Costa va fi cel mai probabil desemnat, mulți dintre liderii UE rămân circumspecți. Fostul premier portughez este adept al politicii „ușilor deschise” când vine vorba de migrație, spre deosebire de mulți alții care vor să întărească granițele UE și să oprească cu orice preț afluxul de migranți către Europa.
