Actualizare 28.06:
Negocierile nu au avut nicio răsturnare de situație față de rezultatul deja așteptat, confirmând ceea ce au anticipat surse oficiale de la Bruxelles:
- Ursula von der Leyen își va relua postul de președintă a Comisiei Europene
- Kaja Kallas va deveni reprezentantul extern al UE
- portughezul Antonio Costa va prelua șefia Consiliului European
La conducerea Parlamentului European va reveni, cel mai probabil, Roberta Metsola, însă această numire va avea loc mai târziu.
Premiera Italiei, Giorgia Meloni, s-a abținut de la votul pentru nominalizarea Ursulei von der Leyen și a votat împotriva lui Kallas și Costa. Viktor Orban, premierul maghiar, a votat împotriva lui von der Leyen, în favoarea lui Costa și s-a abținut la Kallas.
Știrea inițială:
Numele fuseseră deja hotărâte într-o negociere a reprezentanților partidelor care controlează majoritatea din Parlamentul European, anume Popularii Europeni de centru-dreapta, Social-Democrații și liberalii de la Renew.
Giorgia Meloni - al cărei partid care face parte din gruparea de extremă dreapta Conservatorii și Reformiștii (ECR) - și Viktor Orban - care trimite europarlamentari neafiliați la Bruxelles - nu au fost consultați.
Liderii UE aprobă însă numirile prin majoritate calificată și nu prin unanimitate, astfel că nemulțumirile celor doi s-ar putea să nu conteze prea mult.
Prim-ministrul Italiei ar putea fi, însă, un ghimpe în coasta negociatorilor din Consiliu, din cauza nemulțumirilor sale.
Potrivit Politico, este posibil ca Meloni să ceară o procedură diferită de aprobare a celor trei nume: nu împreună, ci pe rând, în speranța de a schimba rezultatul pentru posturile reprezentantului extern și al șefului Consiliului European.
România vrea un portofoliu important în următoarea Comisie
De îndată ce revine la șefia Comisiei, Ursula von der Leyen va începe să strângă o echipă de 27 de comisari, câte unul din fiecare țară.
Mai întâi, țările nominalizează câte un candidat - atașat provizoriu unui portofoliu - care va trece individual prin procesul de vetting și apoi va fi aprobat de către Parlamentul European și de Consiliu. Într-un ultim vot, Parlamentul aprobă întreg colegiul de comisari.
Potrivit aceleiași surse oficiale de la Bruxelles, România ar fi interesată de portofoliile de economie sau extindere, însă nu de cel de apărare - un portofoliu nou, sugerat de unii oficiali europeni pentru a coordona achiziția comună de armament.
Deocamdată nu se vehiculează niciun nume din rândul politicienilor sau tehnocraților români, iar negocierea este în mâinile premierului Marcel Ciolacu.
Pentru Ucraina, un comisar român al extinderii ar fi un scenariu foarte bun, întrucât Bucureștiul s-a exprimat favorabil primirii Kievului. Spre deosebire, în mandatul precedent, postul era ocupat de maghiarul Oliver Varhelyi, a cărei țară se opune extinderii UE cu Ucraina.
Portofoliul de economie este unul important, chiar dacă în contextul colegiului de comisari nu coincide cu un post de vice-președinte.
În mandatul 2019-2024, comisarul pentru economie a fost Paolo Gentiloni, fost premier italian și fost ministru de externe din partea social-democraților. Cu ochii pe postul de economie stă și Irlanda, care-și va pune la înaintare ministrul de Finațe Michael McGrath.
În mandatul 2019-2024, România a avut portofoliul de transporturi (Adina Vălean), iar înainte pe cel al agriculturii (Dacian Cioloș).
În 2019, Parlamentul European a respins numirea candidaților din România și Ungaria, într-o mișcare fără precedent: Rovana Plumb (PSD) și Laszlo Trocsanyi (Fidesz), despre care eurodeputații au considerat că au conflicte de interese.
Securitatea Ucrainei și sprijinul pentru R. Moldova
Liderii UE s-au reunit la Bruxelles și pentru a discuta agenda strategică 2024-2029, reformele interne în vederea extinderii și susținerea pentru Ucraina. Ei vor semna un acord comun de securitate UE-Ucraina și își vor declara sprijinul pentru Republica Moldova.
Ucraina a semnat deja 17 astfel de acorduri bilaterale și așteaptă să mai semneze câteva - angajamentul de joi va confirma aceste acorduri, însă nu va include nicio nouă tranșă de bani sau livrări militare. Documentul va valida acordurile bilaterale timp de zece ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost primul venit la summitul liderilor europeni, o prezență simbolică. ținând cont că țara sa tocmai a început negocierile de aderare la UE.
„Am așteptat multă vreme acest rezultat”, a declarat Zelenski, în capitala Uniunii Europene.
El a declarat că este interesat de pace și că nu ține legătura cu rușii deoarece aceștia sunt interesați doar „să continue războiul”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
