În prima zi a consultărilor, luni, pe 1 iulie, PNL, deși cel mai mare partid, după PSD, nu a fost pe lista invitaților. În schimb, liberalii au făcut o ședință de partid și au decis în unanimitate, dacă mai era o surpriză, să susțină organizarea alegerilor prezidențiale la termen, adică în noiembrie.
„Am convenit, pe baza tuturor discuţiilor pe care le-am avut, ca precampania să nu se desfăşoare în luna iunie sau august, când e vacanţă, şi în felul acesta, în unanimitate toţi membrii Biroului Politic Naţional au fost de acord să susţinem desfăşurarea alegerilor prezidenţiale la termen”, a spus președintele PNL, Nicolae Ciucă, după ședința liberalilor.
În lipsa PNL, consultările privind data alegerilor prezidențiale au început, luni, la Palatul Victoria, la ora 10:00. Din echipa guvernamentală de negociere fac parte premierul Marcel Ciolacu, de la PSD, vicepremierul Marian Neacșu, tot de la PSD, și Cătălin Predoiu, vicepremier și ministru de Interne, de la PNL.
De altfel, Marcel Ciolacu a justificat lipsa liberalilor prin faptul că sunt oricum reprezentați de ministrul Predoiu. Aceeași teză a susținut-o și Nicolae Ciucă.
„Discuţiile care au fost solicitate de către premier au fost îndreptate către celelalte partide politice. Am văzut această retorică legată de faptul că PNL nu a fost invitat. Păi nici PSD nu a fost invitat. Nu se pune problema să fi fost invitaţi noi sau PSD. Fiecare dintre cele două partide este reprezentat în echipa de discuţii, de dialog cu partidele politice. După ce se vor finalizat aceste discuţii, cred că este absolut normal să avem o întâlnire în coaliţie”, a declarat președintele PNL.
Ce au declarat liderii partidelor care au participat la consultările de la Palatul Victoria
Prima delegație invitată la Palatul Victoria a fost cea a USR. Elena Lasconi, proaspăt aleasă președinte al USR și prezidențiabil al partidului, a venit însoțită de Dominic Fritz, primarul Timișoarei, și Lucian Viziteu, primarul Bacăului.
A transmis că Uniunea Salvați România vrea alegeri la termen, în noiembrie, și îi îndeamnă pe liberali să o susțină.
„Să mă susțină pe mine, pentru că pe domnul Ciucă nu mai poți să îl dezlipești din poză de domnul Ciolacu”, a spus Lasconi.
„Eu doar le-am transmis să nu se mai joace și să se aplece pe tot ce înseamnă inflație și scumpiri. Nu ne înțelegem pe data alegerilor când problemele românilor sunt foarte grave și foarte mari”, a adăugat președinta USR.
Înainte de consultări, spunea că întregul episod al discuțiilor premierului cu partidele „este o mimă. Ştiţi jocul acela cu mima? E o mimare a discuţiilor şi a consultărilor, să zicem”.
Liderul AUR, George Simion, l-a făcut pe Marcel Ciolacu în mai multe rânduri mincinos, după discuția de la Palatul Victoria.
„Marcel Ciolacu își dă prea multă importanță pentru ceea ce este, adică un mincinos. (...) Mi-a amintit premierul Ciolacu de un personaj, Lică Sămădău. (...) Pare cumva că e cerut capul lui Moțoc și e capul lui Ciolacu. (...) Au trecut o lege prin Parlament, a anunțat premierul - 15 septembrie, 15 septembrie. Pot înțelege că premierul e mincinos?! Cred că pot!”, a spus Simion.
Totuși, AUR a susținut varianta PSD, ca alegerile să rămână la datele anunțate. Liderii partidului au justificat poziția prin faptul că e nevoie de predictibilitate pentru partide ca să-și organizeze campania și cheltuielile electorale.
UDMR a pledat pentru organizarea separat a alegerilor prezidențiale și parlamentare și a sugerat mai multe variante, potrivit news.ro. Prima ar fi prezidențiale în octombrie. Dacă nu, scenariul propus de UDMR e următorul.
„Dacă nu va exista un acord în coaliţie, în Guvern, atunci alegerile prezidenţiale vor trebui organizate undeva în luna noiembrie. Există posibilitatea organizării alegerilor, ca să ne încadrăm şi în termenele constituţionale, în 24 noiembrie primul tur al prezidenţialelor şi 30 noiembrie alegerile parlamentare, iar în 5 decembrie turul doi al alegerilor prezidenţiale”, a spus Cseke Attila, liderul senatorilor UDMR.
Diana Șoșoacă, de la S.O.S., a propus tot două variante.
„Am solicitat, din punctul nostru de vedere, pentru a se respecta Constituţia României, să se facă 10 noiembrie şi 24 noiembrie - alegerile prezidenţiale şi 8 decembrie - parlamentare. Sau 10 noiembrie - parlamentarele, 24 noiembrie - primul tur, 8 decembrie - al doilea tur al prezidențialelor”, a spus Șoșoacă, potrivit Agerpres.
Marți (2 iulie) vor fi consultări cu REPER și Forța Dreptei.
Calendarul consultărilor
Luni, 1 iulie
- 10:00 – USR
- 11:00 – AUR
- 14:00 – UDMR
- 15:00 – SOS
- 16:00 – Grupul Minorităților Naționale
- 17:00 – PUSL
Marți, 2 iulie
- 9:00 - REPER
- 10:00 - Forța Dreptei
Negocieri la guvern, certuri pe Facebook
În timp ce consultările erau în desfășurare, liberalii și social-democrații continuau seria contrelor începută de o săptămână. Astfel, purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, îl lua în vizor pe prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan.
„Faimosul Rareș, omul care în afară de vorbe nu a produs nimic relevant în politica românească. (...) Faimosul Rareș s-a remarcat prin pupatul oricărui ... inel care i s-a arătat în raza de acțiune a buzelor, preamărind orice efemeridă care a ocupat poziția de șef a partidului, mirosind mai mult a Băsescu decât a Brătianu: Orban, Cîțu, acum Ciucă. Iar lista e departe de finalizare căci rotația șefilor PNL e pe măsura elanului pupător al vorbetelui”, a scris, luni, pe Facebook, Romașcanu.
Rareș Bogdan a fost un vehement critic al alegerilor în luna septembrie și un mare susținător al candidaturilor separate la Palatul Cotroceni. Bogdan a insistat că PNL va avea propriul prezidențiabil, în persoana lui Nicolae Ciucă. Ambele decizii ale PNL - data alegerilor și candidaturile separate - nu convin PSD.
Mai mult, duminică seara, Rareș Bogdan spunea că nici nu există în atribuțiile premierului să cheme partidele la consultări.
„Cred că puţin domnul premier s-a grăbit. Eu ştiu că consultările sunt realizate de către preşedinte. (...) Sunt nişte discuţii, dialoguri de dimineaţă între premier şi reprezentanţii partidelor. Noi rămânem consecvenţi, considerăm ca alegerile trebuie să fie la termen”, a explicat Rareş Bogdan, la Digi24.
Variantele vehiculate până acum pentru alegerile prezidențiale (turul 1/turul 2)
- 15 / 29 septembrie - nu mai este posibilă această variantă
- 29 septembrie / 13 octombrie
- 27 octombrie / 10 noiembrie
- 10 noiembrie / 24 noiembrie
- 24 noiembrie / 8 decembrie (al doilea tur al prezidențialelor ar fi comasat cu alegerile parlamentare)
Cum au ajuns PSD și PNL la alegeri prezidențiale în septembrie și cum s-au răzgândit liberalii
În urma discuțiilor legate de comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, din februarie 2024, PSD și PNL au decis întregul calendar al alegerilor din acest an. A fost o solicitare fermă a premierului Ciolacu.
În timpul negocierilor din februarie, fiecare dintre cele două partide a avut un interes.
Liberalii, temători că scorul lor la alegerile europene va fi sub 20%, au dorit comasarea localelor cu europarlamentarele, considerând că scrutinul pentru primării, consilii locale și consilii județene va fi un motor pentru celelalte alegeri.
Tot ei au fost avantajați de listele comune la europarlamentare cu PSD. Astfel, Nicolae Ciucă era ferit de un eventual eșec, care l-ar fi putut costa șefia partidului și candidatura la prezidențiale.
PSD a spus „Da”, deși nu avea un câștig major în urma acestor decizii. Ba chiar, după cum a spus Marcel Ciolacu mai târziu, PSD ar fi luat cel puțin un loc de europarlamentar în plus, dacă mergea pe cont propriu.
Până la urmă, învoiala politică le-a adus câștig de cauză ambelor partide. Au luat un scor bun atât la europarlamentare, cât și la locale. Practic cele două partide conduc țara. Și-au conservat sau chiar crescut influența în teritoriu.
Numai că hatârul făcut de PSD liberalilor trebuie să vină cu o recompensă pentru social-democrați. Fără să explice vreodată motivele care l-au făcut să vrea alegeri prezidențiale devansate, Marcel Ciolacu a fost cel care a dorit scrutin pentru președinte în septembrie, după cum au declarat surse din ambele partide la vremea negocierilor din februarie.
Pe 21 februarie, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă organizau o conferință de presă comună în care anunțau marile decizii legate de cele patru tipuri de alegeri din 2024.
Atunci a fost primul moment oficial în care s-a văzut că data prezidențialelor nu fusese, de fapt, bătută în cuie.
Marcel Ciolacu, în calitate de premier și președinte al PSD, anunța: „În afară de comasare și de o alianță electorală la europarlamentare, în cursul lunii septembrie să avem alegerile prezidențiale. Avem trei variante: 1-15, 8-22 sau sfârșitul lunii. 8-22 ar fi cea mai potrivită.”
La acea conferință însă, Nicolae Ciucă nu a pronunțat niciun cuvânt despre prezidențiale sau despre momentul organizării lor. Era un semn clar că liberalii au înghițit dorința lui Marcel Ciolacu destul de greu și își lăsau încă de pe atunci loc de eschivă. Doar că nu o puteau spune răspicat, căci aveau interesul ca PSD să-i treacă pragul succesului la locale și europarlamentare.
Interesant este că Nicolae Ciucă, președintele PNL, a jucat la cacealma până după alegerile din 9 iunie.
Pe 4 martie găsea toate argumentele din lume ca să justifice alegeri prezidențiale devansate.
„Nu are nicio legătură cu anumite scenarii, ipoteze şi este doar o chestiune care permite ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare pe baza unei perioade de timp în care se poate face campanie fără să se suprapună cu alegerile generale, parlamentare, pentru că s-a întâmplat ca mandatul preşedintelui şi al parlamentarilor să se termine în acelaşi timp, pe 21 decembrie. Şi atunci, era o perioadă de suprapunere care nu lăsa să se înţeleagă pentru care linii de campanie se face campanie”, declara Nicolae Ciucă, la Digi24, potrivit news.ro.
Motivul exprimat atât de firesc în martie nu a mai fost valabil după 9 iunie, când Ciucă s-a întors la 180 de grade și a descoperit că școala începe în septembrie și că vara nu e propice pentru campanie electorală. A dat vina pe părinți.
„Sunt părinţi care au ridicat această problemă, că se apropie examenul de Capacitate şi în unele şcoli nu s-a reluat procesul de învăţământ. Este singura chestiune care trebuie să fie analizată, ţinând cont de faptul că alegerile prezidenţiale practic se suprapun pe începerea anului şcolar”, spunea liderul PNL pe 14 iunie.
Până la pirueta liberalilor la 180 de grade însă, lucrurile au mers ca unse.
Calendarul adoptării legii care devansa alegerile prezidențiale
- Pe 5 martie, Camera Deputaţilor adopta proiectul privind modificarea datei alegerii Preşedintelui României.
- Pe 20 martie, CCR respingea sesizarea USR şi a Forţei Dreptei privind legea pentru devansarea alegerilor prezidenţiale.
- Pe 30 aprilie, președintele Klaus Iohannis promulga actul normativ care prevedea devansarea alegerilor prezidenţiale cu cel mult trei luni înainte de încheierea mandatului preşedintelui.
În mai însă, apăreau primele speculații că liberalii vor refuza până la urmă devansarea prezidențialelor, convenite a avea loc pe 15 și 29 septembrie, dar liderii liberali negau scenariul.
Astfel, pe 3 mai, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, spunea că „este doar o speculaţie care se face în legătură cu aceste alegeri. Nu discutăm modificarea datei alegerilor prezidenţiale. Foarte probabil vom confirma acest scenariu şi după alegerile locale”, spunea Ionuţ Stroe, la B1TV.
O săptămână mai târziu, pe 8 mai, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, le atrăgea atenția tinerilor liberali că vara aceasta va fi mult de muncă.
„Vă spun că bătălia cea mai importantă pentru PNL este pe 15 (n.r. septembrie - primul tur al alegerilor prezidențiale). La următoarea vizită de la Casa Albă, acolo, în acel Birou Oval (n.r. al președintelui SUA), trebuie să stea, cu ajutorul dvs., preşedintele PNL, Nicolae Ciucă. Eu cred că este extrem de bine pregătit pentru această poziţie. Vă cer să nu vă opriţi după data de 10 (n.r. iunie)”, spunea Rareş Bogdan.
De ce tot acest joc de glezne din partea liberalilor?
Motivele par simple. Nicolae Ciucă, cel pe care liberalii l-au nominalizat deja informal drept candidatul lor la Cotroceni, abia se profilează ca prezidențiabil.
A lansat cartea „Un ostaș în slujba țării”, a împânzit țara cu panouri electorale în timpul și în afara campaniei, dar alegerile prezidențiale tot vin cam devreme.
PNL are nevoie de timp să-și crească candidatul, date fiind câteva puncte slabe ale fostului premier, acum președinte al Senatului. În primul rând, nu are notorietate suficientă, după cum o arată sondajele. Aceleași care sugerează că Ciucă are un scor mai slab față de aproape toți ceilalți candidați.
În al doilea rând, șeful PNL a dat dovadă de lipsă de carismă și de un discurs greoi, împotmolit. Or, abilitatea de a comunica și carisma par să fie esențiale când românii merg la vot să pună ștampila pe viitorul președinte, după cum au arătat-o alegerile prezidențiale din ‘90 până azi.
E nevoie deci de timp pentru ca Nicolae Ciucă să fie instruit bine și să capete siguranță și coerență când vine vorba de discurs.
Care este interesul PSD pentru alegeri prezidențiale în septembrie
Chiar dacă la prima vedere pare că doar PNL joacă după propriul interes în acest joc al datei alegerilor prezidențiale, adevărul e că ambele partide încearcă să-și maximizeze șansele și să aleagă o dată care le avantajează.
PSD nu a dezvăluit niciodată motivele din spatele insistențelor ca alegerile să fie organizate în septembrie.
Unul dintre ele poate fi legat de candidatura lui Mircea Geoană, care, fără doar și poate, i-ar putea pune mari probleme prezidențiabilului Ciolacu, dacă liderul PSD se va hotărî să candideze.
Geoană este cel mai bine clasat candidat la prezidențiale în toate sondajele. Este fost social-democrat, deci se presupune că ar putea rupe multe voturi de la PSD.
El ar putea însă, cu alura de independent pe care și-o exersează deja de un an și mai bine, să ia voturi și de la PNL, dar și de la partidele populiste, dat fiind discursul naționalist pe care îl abordează adesea.
Așadar, Marcel Ciolacu ar fi direct interesat să-i pună bețe-n roate celui care ar fi principalul adversar. Iar alegerile în septembrie i-ar putea pune probleme lui Mircea Geoană, care încă este secretar general adjunct al NATO. Mandatul lui s-ar încheia exact în luna septembrie. Teoretic, Geoană nu și-ar putea face campanie în vară, dacă încă ocupă postul de la NATO.
De altfel, nici acum Geoană nu face campanie oficial, deși, informal, se promovează încă de anul trecut. Are o platformă care îl susține și merge în țară, ține discursuri, dar în calitate de șef adjunct al NATO.
Premierul PSD a negat că devansarea alegerilor ar fi avut drept scop scoaterea din joc a principalului său adversar. Mai că nu și-a făcut cruce Ciolacu când, pe 14 mai, a fost întrebat, la Digi24, dacă nu cumva aceasta este strategia prezidențialelor în septembrie.
„Doamne - fereşte, nu! Eu am fost ferm convins de la început că domnul Mircea Geoană va candida. Şi va candida. Poate să-şi dea demisia de unde este. Nu ştiu. Nu-i fac eu programul. Dar eu vă spun că domnul Geoană va candida cu certitudine, că sunt în septembrie, că sunt în decembrie, cu certitudine domnia sa va candida”, spunea Ciolacu.
Cu o lună înainte, pe 7 aprilie, Mircea Geoană comentase și el scenariul, la același post de televiziune.
„Dacă ăsta a fost motivul principal, vreau să le mulţumesc pentru decizie. Într-un fel, devansarea mie îmi face multă, multă plăcere. Să văd multă lume venind la vot când este cald şi frumos afară, vine mult mai multă lume la vot şi acasă, şi în diasporă”, afirma Mircea Geoană.
Fost președinte al PSD și fost candidat la prezidențiale, Geoană ignora însă un aspect esențial. Vara, când e cald și frumos afară, lumea merge în vacanță. În septembrie, mulți sunt preocupați de începerea școlii sau sunt încă plecați în concedii. Așadar, pentru candidații de dreapta, al căror electorat este mult mai mobil decât cel de stânga, alegerile în septembrie par să nu le fie benefice.
Acesta este al doilea motiv pentru care PSD, cu electoratul său disciplinat și fidel, ar fi putut calcula că va fi avantajat de alegeri în lunile în care aproape toată lumea își ia concediu.
Nu în ultimul rând, a existat și speculația că data alegerilor în septembrie ar fi fost legată de ambițiile președintelui Klaus Iohannis de a prinde un post înalt la NATO sau în UE.
În acest scenariu, actualul președinte s-ar fi retras, iar Nicolae Ciucă i-ar fi luat locul, în calitatea sa de președinte al Senatului, deci omul doi în stat. Motiv pentru care liberalilor le-ar fi convenit propunerea PSD pentru alegeri în luna septembrie, gândindu-se că Ciucă va fi candidat din poziția de președinte interimar al țării, ceea ce ar fi fost un mare avantaj.
Doar că socoteala de-acasă nu bate cu cea din cancelariile occidentale. Klaus Iohannis nu a obținut, deocamdată cel puțin, niciun un post important în afară, așa că, cel mai probabil, nu va pleca de la Cotroceni mai devreme de decembrie.
Dacă liberalilor nu le-a ieșit scenariul cu Nicolae Ciucă interimar la Cotroceni, celor de la PSD nu li s-au aliniat planetele din două motive. Primul este evident. E imposibil să mai fie organizate alegeri prezidențiale pe 15 și 29 septembrie, pentru că au expirat termenele legale.
Dar data alegerilor nu era singura componentă a scenariului PSD. În virtutea ajutorului dat la locale și europarlamentare, Marcel Ciolacu spera să fie susținut de PNL la prezidențiale, să fie deci candidatul unic al PSD și PNL. Ceea ce liberalii au spus răspicat că este imposibil.
În lipsa oricărui avantaj, Marcel Ciolacu pare că nu știe cum să mai scape de candidatura la Cotroceni. El le-ar fi declarat membrilor de partid, într-o ședință, că dacă alegerile nu sunt în septembrie nu va candida, potrivit Antena3 CNN.
Certurile evidente, dincolo de scenariile ascunse
Acestea sunt însă toate discuții de culise. La vedere sunt doar declarațiile belicoase dintre PSD și PNL.
Vineri, pe 28 iunie, premierul Ciolacu încheia seria atacurilor dintre PSD și PNL cu o decizie surprinzătoare. Anunța consultări cu toate partidele privind data alegerilor. Dar nu uita să taxeze răzgândirea liberalilor.
„Ţopăiala pe calendar afectează această încredere între parteneri şi, din punctul meu de vedere, trebuie să înceteze”, spunea premierul la începutul ședinței de guvern din care lipsea tema datei alegerilor prezidențiale.
Era ultima zi în care mai putea fi adoptată o hotărâre de guvern pe această temă cu datele convenite în februarie - 15 și 29 septembrie.
Premierul se declara suficient de mărinimos încât să nu-l demită pe ministrul de Interne de la PNL, Cătălin Predoiu, care refuzase să semneze actul normativ.
„Aceasta (n.r. organizarea consultărilor) este abordarea corectă şi nu schimbarea unui ministru căruia i s-a impus de către propriul partid să nu iniţieze un act normativ convenit anterior. Nu voi răspunde provocărilor de a declanşa o criză guvernamentală şi instabilitate în România”, sublinia Ciolacu.
Cu o zi înainte, prim-ministrul lansa primul atac clar la adresa lui Nicolae Ciucă de când aceștia formează celebrul tandem Nicu & Marcel.
De la Bruxelles, Ciolacu îi transmitea președintelui PNL că „onoarea nu este numai pe panouri, este şi în discuţii”, făcând referire la deja celebrele panouri din întreaga țară care înfățișează coperta cărții lui Ciucă - „Un ostaș în slujba țării”.
Joi, 27 iunie, a fost ziua duelului între PSD și PNL. Au curs declarațiile războinice, iar Facebook-ul a fost scena.
Nicolae Ciucă i-a transmis lui Marcel Ciolacu, într-un scurt video pe platforma de socializare, că nu înțelege reacția partenerului de coaliție.
„Afară este foarte cald. Asta da, pot să înţeleg. (...) Atunci când vine vorba de alegerile prezidenţiale trebuie să rămânem în prevederile legale şi în termenele legale. Ca atare, haideţi să stăm jos şi să discutăm, să discutăm pe bază de principii, pe bază de reguli, nu pentru a face în aşa fel încât să respectăm agenda personală a liderilor PSD.”
Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu îl atacase și el pe liberal, ironizând titlul cărții acestuia din urmă, dar și fotografia în care Ciucă și-a făcut selfie cu televizorul în spate când echipa națională a învins Ucraina cu trei la zero.
„Un poznaş în slujba ţării.... Domnul Ciucă ne spune că va respecta doar prevederile şi termenele legale în ceea ce priveşte data alegerilor prezidenţiale. Mă întreb ce era legal pe 3 martie şi a devenit ilegal pe 27 iunie la PNL?! Probabil tot efectul căldurii de afară şi al selfie-urilor cu televizorul...”, a scris Sorin Grindeanu, la finalul lunii iunie, pe Facebook.
Replica liberalilor a venit de la deputatul PNL Florin Roman.
„Guvernul României caută premier! Găsitorului recompensă: o bere! Dl Ciolacu trăieşte zile caniculare pe terasele din Koln, Munchen, Frankfurt şi Bruxelles, la o halbă de bere, printre fanii echipei naţionale, dar şi printre socialiştii europeni. E drept, că odată pe săptămână îşi face timp, între un meci şi o halbă, să apară şi pe la şedinţele de guvern, pe principiul «Marcele, fă-te ca lucrezi!».”
În ciuda certurilor din ce în ce mai contondente, cele două partide rămân legate de un singur interes, să nu piardă puterea. De aceea, toți spun într-un cor că nu vor rupe coaliția de guvernare. Cel puțin deocamdată, interesele comune sunt mai puternice.
Posibilii candidați la prezidențiale:
- Elena Lasconi, USR - anunțată oficial
- George Simion, AUR - anunțat oficial
- Diana Șoșoacă, S.O.S. - anunțată oficial
- Ana Brichall, independentă - anunțată oficial
- Nicolae Ciucă, PNL - propus intens de colegii de partid
- Mircea Geoană, independent - își face deja campanie, are platformă de susținere
- Marcel Ciolacu, PSD - propus insistent de partid, ezită însă să facă un anunț oficial.
Articol în curs de actualizare.
