Din nou guvern fac parte, în premieră, membri ai partidului anti-Islam PVV (Partidul pentru Libertate) al lui Geert Wilders, cel care a cerut în trecut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, oprirea extinderii UE și organizarea unui referendum pentru ieșirea Olandei din UE.
Cele patru partide din coaliție sunt Partidul pentru Libertate al lui Wilders, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație al premierului Mark Rutte, partidul populist al fermierilor și partidul centrist Noul Contract Social.
Acordul de creare a noii coaliții introduce măsuri stricte privind solicitanții de azil, elimină reîntregirea familiei pentru refugiați și încearcă să reducă numărul studenților străini care studiază în țară.
Opoziția partidelor din coaliție l-a împiedicat pe controversatul Geert Wilders, președintele partidului PVV, câștigător în alegeri, să preia postul de prim-ministru. În timpul negocierilor care au durat luni de zile, Wilders a revenit asupra unor declarații considerate cele mai extreme. El a renunțat inclusiv la proiectul de lege care ar fi interzis în Olanda moscheile, școlile islamice și Coranul.
Acordul semnat de coaliția guvernamentală se angajează să continue asistența acordată Ucrainei, care a inclus până acum miliarde de euro, atât în sprijin militar, cât și umanitar.
„Acesta a fost unul dintre cei trei piloni”, a declarat noul ministru al apărării, Ruben Brekelmans, pentru AP.
Brekelmans spune că, în ciuda comentariilor pro-Rusia ale lui Geert Wilders, care și-a exprimat opiniile pro-Rusia, nu este îngrijorat că noul guvern va schimba cursul pe această temă.
Imediat după preluarea funcției, noul premier, Dick Schoof, a spus că „cea mai mare amenințare vine din est. Și s-ar putea să fiu mai îngrijorat de asta decât majoritatea”.
Noul acord de guvernare reduce bugetul educației țării cu aproape 1 miliard de euro, ceea ce a atras criticile universităților.
Olanda nu este singura țară care înregistrează o creștere a opiniilor anti-imigrație, de extremă dreapta. Alegerile europene de luna trecută au cunoscut o schimbare similară, iar în Franța, extrema dreaptă se află mai aproape ca niciodată de preluarea puterii.
Cine e Dick Schoof
Dick Schoof (67 de ani) este un tehnocrat fără apartenență politică, numit să aplaneze temerile privind posibile politici extremiste și să facă posibilă o coaliție de guvernare. El preia șefia executivului de la Mark Rutte, desemnat recent secretar general al NATO.
Fost membru al Partidului Laburist, Schoof a fost și șef al spionajului olandez. El a ondus ancheta olandeză privind doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines în iulie 2014 deasupra estului Ucrainei controlat de separatiști.
298 de persoane aflate la bord - inclusiv 196 de cetățeni olandezi - au fost ucise când avionul a fost doborât de o rachetă BUK de fabricație rusă trasă de pe teritoriul deținut de militanții pro-Moscova.
Wilders nu dispare
Șeful partidului PVV, câștigător al alegerilor parlamentare, Geer Wilders, nu face parte din noul guvern, dar va continua să conducă Partidul Libertății în Parlament.
În ciuda promisiunilor de a se „îmblânzi” făcute unor potențiali parteneri de coaliție, el a scris chiar săptămâna trecută pe X că vede în continuare Islamul ca pe o „religie dezgustătoare, violentă și plină de ură”.
Duminică, într-un discurs de final de mandat, premierul demisionar Rutte a spus că în Olanda compromisul are mare tradiție, iar clasa politică este chemată acum să demonstreze din nou acest lucru.
Cât de european este noul guvern olandez
Ziarul ucrainean de limbă engleză Kyiv Post scrie că noul guvern olandez ar putea frâna negocierile de aderare ale Ucrainei, care au avut până acum ca obstacol principal Ungaria lui Viktor Orban.
Publicația de la Kiev nu explică însă cum anume s-ar putea manifesta această „frână”.
Cert este că portofoliul externelor a rămas la moderați, nefiind predat extremiștilor lui Wilders, care susțin ieșirea Olandei din UE și se opun extinderii blocului.
Noul ministru de Externe este Caspar Veldkamp, diplomat de 60 de ani din formațiunea de centru NSC, care se autocaracterizează ca „european convins”. El a lucrat la ambasadele din Washington, Varșovia și Bruxelles, cel mai recent post fiind de director la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Editorul pentru probleme europene al Europei Libere, Rikard Jozwiak, anticipează că guvernul Olandei va rămâne pro-Ucraina și pro-UE.
Este totuși posibil, spune el, ca noua garnitură diplomatică, susținută de oamenii lui Geert Wilders, să îngreuneze procedurile de aderare ale țărilor candidate, ca Moldova sau Ucraina, și să frâneze reformele de la nivelul decizional al Uniunii, care presupun eliminarea, în anumite domenii, obligativitatea deciziilor luate în unanimitate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
