La discuțiile de la summit, Ucraina le-a cerut aliaților să-i permită să tragă în ținte din interiorul teritoriului rusesc, iar aliații au convenit să își crească producția militară.
Germania, Franța, Italia și Polonia au semnat un acord prin care vor dezvolta împreună rachete de croazieră.
Statele Unite au anunțat că vor staționa rachete cu rază lungă în Germania. Aliații au promis și un centru de cooperare NATO-Ucraina în Polonia.
Pe flancul de est al alianței, România, Bulgaria și Grecia au planuri de cooperare care să ușureze mobilitatea trupelor și armelor în regiune.
Aliații NATO au făcut apel la Rusia să-și „retragă toate forțele din Republica Moldova și Georgia, staționate acolo fără consimțământul lor”.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat îngrijorat de orice potențială confruntare între NATO și Rusia, în timp ce aliații au condamnat până și China pentru implicarea sa de partea Rusiei.
Aliații au criticat acțiunile premierului maghiar, Viktor Orban, care a făcut două vizite neanunțate la Moscova și Beijing, chiar înainte de summitul NATO.
Ucraina, centrul atenției aliaților
Membrii NATO au publicat o declarație în sprijinul Ucrainei la summitul de la Washington, prin care promit ajutor suplimentar și vorbesc despre „calea ireversibilă” către aderarea la NATO.
„Astăzi, trimitem un mesaj puternic de unitate și hotărâre Moscovei că violența și intimidarea nu dau roade și că Ucraina poate conta pe NATO acum pe termen lung”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la conferința de presă de la finalul conferinței de la Washington.
Printre acordurile și intențiile convenite de aliați, șeful NATO a menționat:
- Țările NATO se angajează să susțină financiar Ucraina cu cel puțin 40 de miliarde de euro în anul viitor, un angajament care va fi reevaluat și, de preferat, continuat în anii următori.
- NATO va coordona antrenamentul tuturor forțelor ucrainene din țările aliate.
- În Polonia se va înființa un nou centru NATO de analiză, antrenament și educație dedicat Ucrainei.
- Mai multe țări au aprobat pachete de sprijin urgente și importante pentru Ucraina și au semnat noi acorduri bilaterale de securitate.
„Aceasta este fundația pentru victoria Ucrainei”, a conchis Jens Stoltenberg.
Ucraina a cerut membrilor NATO să renunțe la restricția pe care au impus-o Ucrainei de a folosi unele arme occidentale pentru a ataca ținte de pe teritoriul Rusiei.
„Dacă vrem să câștigăm, dacă vrem să fim învingători, să ne salvăm țara și să o apărăm, trebuie să ridicăm toate limitările”, le-a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski liderilor celor 32 de țări din NATO.
Solicitarea ucraineană este susținută de liderul NATO, Jens Stoltenberg, care e de părere că Ucraina ar trebui să aibă acest drept, în legitimă apărare.
Unele țări care donează echipament Ucrainei îi permit să tragă în ținte în interiorul Rusiei, în timp ce altele preferă să nu fie asociate cu astfel de mișcări care ar putea fi considerate ofensive.
Cu ocazia summitului de la Washington, Ucraina a primit cinci sisteme Patriot, avioane F-16 și zeci de sisteme de apărare antiaeriană.
„Ucraina va pilota F-16 în vara aceasta”, a transmis secretarul de stat pentru Apărare al SUA, Lloyd Austin. Guvernul de la Washington - una dintre țările care trimit un sistem Patriot - a anunțat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 225 de milioane de dolari.
„Suntem cu voi. Punct”, a declarat președintele american Joe Biden.
Liderul NATO, Jens Stoltenberg, speră că, în cazul în care fostul președinte Donald Trump îl va înlocui pe Biden la Casa Albă, acesta va vedea avantajele pe care le prezintă alianța și va ține America aproape de angajamentele nord-atlantice.
Angajamente înăuntrul alianței
Statele NATO au promis să-și dezvolte industriile militare și să coopereze tot mai bine.
Un punct important în discuție a fost cel cu privire la alocările bugetare ale țărilor membre pentru apărare.
Cele mai multe țări NATO depășesc deja pragul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) cheltuit pentru apărare. Sunt însă și alte țări care nu depășesc acest prag, dar care au anunțat că își propun să îl atingă în următorii ani.
Un exemplu este Canada, care, după mult timp în care aliații au fost nemulțumiți de alocările sale bugetare pentru apărare, a anunțat că are de gând să cheltuiască 2% din PIB pe apărare până în 2032. În prezent, Canada este la nivelul de 1,4% din PIB.
De asemenea, SUA au anunțat că vor amplasa rachete cu rază lungă în Germania, în urma unui acord încheiat tot în timpul summitului NATO.
Arsenalul ar putea menține Germania mai sigură, în timp ce unii observatori consideră că mișcarea este una riscantă.
Rusia a reacționat imediat la anunț și a transmis că va lua măsuri în consecință.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că desfășurarea rachetelor americane cu rază lungă de acțiune în Germania demonstrează angajamentul Washingtonului față de alianță și față de securitatea europeană.
Critici dure la adresa Chinei
„Regimurile autoritare se aliniază din ce în ce mai mult… China se apropie de NATO în Europa, în Africa, în Arctic și în alte regiuni”, a declarat Stoltenberg.
În declarația comună de miercuri (10 iulie) a membrilor NATO, aceștia au numit China „un facilitator” al războiului dus de Rusia în Ucraina, pentru că guvernul de la Beijing susține industria de apărare a Rusiei.
Ca replică, guvernul de la Beijing acuză NATO că practică un „discurs beligerant”, că „impune discordie” și că se bazează pe o mentalitate din Războiul Rece.
De asemenea, scrie Reuters, ministrul de Externe al Chinei a spus că Beijingul nu va accepta niciodată „acuzațiile nefondate” făcute împotriva sa la summitul NATO.
Într-o discuție cu omologul său olandez, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a declarat că China este dispusă să mențină contactul cu NATO „pe picior de egalitate” și a cerut alianței militare să nu se amestece în afacerile sale interne și nici să îi conteste interesele.
„Modul corect este de a consolida dialogul, de a spori înțelegerea, de a construi încrederea reciprocă de bază și de a evita calculele strategice greșite”, a spus Wang în apelul telefonic de joi.
La conferința de presă, Jens Stoltenberg a subliniat că regimul comunist de la Beijing „nu poate continua să alimenteze cel mai mare conflict militar din Europa fără ca acest lucru să afecteze interesele și reputația Chinei”.
China a respins în mod repetat criticile NATO și a avertizat împotriva expansiunii alianței în regiune Indo-Pacific.
Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia au creat legături mai puternice cu NATO. Apropierea s-a produs pe fondul îngrijorărilor legate de presiunile Chinei mai ales supra Taiwanului.
Din interiorul alianței, Ungaria spune că nu va participa la transformarea alianței „într-un bloc anti-China”.
Săptămâna aceasta, premierul maghiar Viktor Orban a fost într-o vizită surpriză la Beijing, după o întrevedere cu Vladimir Putin și înainte de una cu Donald Trump.
Potrivit surselor The Guardian, Orban nu ceruse o întrevedere cu actualul președinte american Joe Biden.
SUA și aliații NATO au criticat întâlnirea neanunțată a lui Viktor Orban cu președintele rus, Vladimir Putin, de la începutul acestei luni, pe care au văzut-o ca pe o acțiune incorectă a premierului maghiar.
Pe 10 iulie, Orban a declarat că nu va semna așa-numitul Pact pentru Ucraina, un angajament comun între peste 20 de membre NATO de a sprijini Ucraina atât acum, cât și pe termen lung.
Într-o declarație video postată pe contul său X, premierul ungar a spus că NATO „se comportă din ce în ce mai mult ca o organizație de război”, citând sprijinul militar al alianței pentru Ucraina.
De altfel, joi, imediat după încheierea întâlnirii liderilor NATO, Viktor Orban a zburat în Florida pentru a se întâlni cu fostul președinte american Donald Trump, scrie AFP.
Viktor Orban este un susținător declarat al lui Donald Trump, despre care spune că, în calitate de președinte al SUA, ar aduce rapid pacea în Ucraina.
Gafa lui Biden și posibilitatea Trump
Temerile că politica SUA pentru Ucraina s-ar putea schimba - dacă Donald Trump ar câștiga alegerile prezidențiale din SUA - au planat asupra summitului, spun observatorii.
Miercuri, Trump, care a pus sub semnul întrebării valoarea NATO în trecut și a făcut presiuni asupra republicanilor din Congres pentru a bloca ajutorul militar pentru Ucraina, a susținut că Ucraina nu ar fi fost atacată dacă ar fi fost președinte. Trump a citat „relația sa bună cu președintele Putin”.
De cealaltă parte, președintele Joe Biden se confruntă cu o controversă în creștere în țară, legată de capacitata sa fizică și mentală de a duce la capăt un nou mandat de președinte al SUA.
Prestația lui Joe Biden, presărată cu momente de confuzie, la dezbaterea din 27 iunie împotriva lui Trump, dar și sondajele de opinie de după au adâncit îndoielile. 13 membri democrați ai Congresului și un senator democrat au semnat deja o scrisoare publică prin care îi cer să se retragă din cursa prezidențială.
În conferința lui de presă de la sfârșitul summitului, Joe Biden s-a referit din greșeală la Volodimir Zelenski drept „președintele Putin”, o gafă care a provocat rumoare printre jurnaliști, înainte ca președintele să se corecteze.
„Doamnelor și domnilor, președintele Putin”, a anunțat Biden.
Imediat, dându-și seama de greșeală, Biden a adăugat: „Președintele Putin! Îl vom înfrânge pe președintele Putin... Președintele Zelenski.”
„Eu sunt mai bun”, a glumit Zelenski, încercând să detensioneze situația.
Atât aliații, cât și adversarii au urmărit cu atenție declarațiile sale de presă, pentru a depista ezitări sau confuzii.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
