Liderii coaliției de la guvernare s-au reunit luni, după ce oficialii Comisiei Europene le-au transmis că este nevoie de soluții concrete pentru a scădea cheltuielile statului și a reduce astfel deficitul bugetar.
Nu s-a ajuns la o concluzie și din cauza faptului că măsurile care s-ar impune sunt nepopulare în an electoral, au spus pentru Europa Liberă surse din coaliție.
Două dintre măsurile preconizate – mărirea TVA și a impozitului pe venit de la 10 la 16% – vor fi amânate pentru anul viitor, după alegeri, au precizat sursele.
Comisia Europeană a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente” pentru a-și îmbunătăți situația financiară. Se estimează că România va avea cel mai mare deficit bugetar din UE în acest an, în condițiile în care e singura țară din UE care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
Ciolacu dă vina pe investiții pentru deficitul mare
Premierul Marcel Ciolacu susține că deficitul se datorează investițiilor pe care statul le-a făcut, investiții pe care nu are de gând să le oprească doar pentru a atinge un deficit de 3% din PIB așa cum vrea Comisia Europeană.
Premierul precizează că România „trece printr-o perioadă de dezvoltare accelerată” și că Banca Mondială a acordat un împrumut pentru a acoperi deficitul, fără să spună însă care este valoarea acestui împrumut, dobânda și pe ce perioadă.
„Dacă vreţi, eu opresc orice investiţie şi avem deficit 3%? Nu am o problemă, cu toate cheltuielile care s-au mărit la salarii […] Va fi o negociere [cu Comisia Europeană]. Prefer să mă întrebaţi zilnic de deficit şi să continui investiţiile. Eu investiţiile din România nu le opresc”, a spus Ciolacu, potrivit News.ro.
Deficitul bugetar al României a crescut la 3,24% din PIB în primele cinci luni ale anului 2024, conform anunțului făcut de Ministerul de Finanţe.
Practic, deficitul s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, pentru că Guvernul a cheltuit cu aproape 60 de miliarde de lei mai mult decât a încasat.
Creșterile de cheltuieli pe primele cinci luni ale anului
11 miliarde lei – creșteri de cheltuieli cu investițiile;
11 miliarde lei – creșterile de cheltuieli cu salariile;
10 miliarde lei – creșterile de cheltuieli cu pensiile.
Sursa: Ministerul de Finanțe
Anul acesta, investițiile sunt mai mari, dar ele sunt făcute mai mult de la bugetul de stat decât din fonduri europene, „ceea ce e foarte ciudat într-un an în care România derulează PNRR, deci are bani la dispoziție, sau ar trebui să aibă dacă facem reformele”, spune pentru Europa Liberă jurnalistul economic și analistul Constantin Rudnițchi.
„Premierul Ciolacu pleacă de la un scenariu incorect și neplauzibil.Constantin Rudnițchi, analist economic
„Premierul Ciolacu ia o extremă – cheltuielile cu investițiile – și spune, gata, dacă nu mai facem investiții reducem deficitul. Nu este o abordare nici logică, nici economică, nici corectă, pentru că de fapt trebuie să faci și investiții, să plătești și salariile și să încerci să reduci și acest deficit bugetar care e oricum foarte mare. Deci nu e o scuză că din cauza investițiilor e deficitul atât de mare”, ne spune analistul Constantin Rudnițchi.
Deficitul mare provine din cheltuielile de personal
Problema deficitul bugetar nu este nouă. Ca dovadă, România se află deja în procedură de deficit excesiv, iar pentru anul trecut a negociat cu Bruxelles-ul o derogare, reușind să se încadreze în 5% din PIB.
Anul acesta însă, deficitul va sări de 7%, conform estimărilor Comisiei Europene.
Problema este însă de unde provine acest deficit. Experții consultați de Europa Liberă arată că partea de investiții, în care intră și co-finanțarea proiectelor din bani europeni, în special cele din PNRR, de care vorbește premierul Marcel Ciolacu atunci când folosește argumentul nivelului ridicat de investiții publice de anul acesta și din următorii doi ani, este doar o componentă a provenienței deficitului.
Grosul deficitului provine din felul în care sunt cheltuiți banii – adică pe creșteri salariale, mărirea pensiilor și diverse alte cheltuieli, având în vedere că 2024 este un an electoral, spune pentru Europa Liberă profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan.
Cea mai mare parte a cheltuielilor statului se duce pe pensii, salarii, pe dobânzi.Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie
„Dacă ne uităm pe legea bugetului, vedem că s-a deviat de la planificarea inițială din cauza creșterii cheltuielilor de personal, cele cu salariile. În plus, creșterea pensiilor din acest an cu 40% este o sumă enormă, care nu are cum să fie gestionată într-un timp atât de scurt”, ne spune Bogdan Glăvan.
Comisia a relaxat regulile fiscale, statele pot respira
Începând din aprilie anul acesta au intrat în vigoare noi reguli fiscale ale UE. Acestea mențin pragurile inițiale ale deficitului bugetar la 3% din PIB și ale datoriei naționale la 60% din PIB-ul anual, care au fost consacrate în Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) din anii 1990.
Statele care încalcă aceste două borne, trebuie să urmeze planuri bugetare personalizate recomandate de Comisie, care prevăd o serie de relaxări de la aceste reguli stricte.
Ce vrea guvernul României
Atunci când vorbește de o eșalonare a reducerii deficitului pe șapte ani, premierul Marcel Ciolacu se referă la aceste planuri personalizate.
Planul pe care ministrul de Finanțe Marcel Boloș trebuie să-l prezinte Comisiei până la 1 septembrie trebuie să prevadă reforme și măsuri care să ducă la scăderea cheltuielilor publice.
Statul respectiv trebuie să respecte regula scăderii anuale a deficitul bugetar cu cel puțin 0,5% din PIB.
România ar vrea să se angajeze să scadă cu 0,74% anual deficitul bugetar, spune pentru Europa Liberă analistul economic Constantin Rudnițchi, care consideră că noua logică a Comisiei este să lase statele să respire.
„Prin eșalonarea deficitului încerci să împuști mai mulți iepuri dintr-un foc, să ai și investiții, să ai și cheltuieli ale statului, să ai și creștere economică. Asta e logica Comisiei de data aceasta, să-ți dea voie să respiri”, ne spune Rudnițchi.
Pe de altă parte, faptul că guvernul nu a reușit să reducă deficitul așa cum s-a angajat și nu a respectat traseul convenit cu Comisia „este un dezavantaj pentru România pentru că se pleacă de la o lipsă de încredere”, susține Constantin Rudnițchi.
Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan atrage atenția că nu este corect ca un guvern să-și asume un plan atât de lent de reducere a deficitului bugetar, care se întinde pe aproape două mandate.
„Tu ești un guvern pe patru ani, nu poti face un plan care se întinde pe două mandate”, spune Glăvan.
Lipsa de încredere a Comisiei de care vorbea Constantin Rudnițchi se vede și din datele pe care le cere Comisia de la guvernul român.
Cerințele Comisiei Europene de la guvernul Ciolacu
- o analiză în detaliu a cheltuielilor publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat;
- un plan de îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor, cu accent pe reducerea gap-ului de TVA;
- un plan al măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii pe perioada ajustării deficitului;
- o analiză a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și din valorificarea activelor statului.
(Sursa: cursdeguvernare.ro)
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
